Dumitru Țîra, fondatorul grupului de presă REALITATE, a vorbit în cel mai recent interviu despre cum este să ai o afacere media și de ce era necesar să lanseze un site de știri în limba engleză despre Republica Moldova. Mai multe declarații și pe alte subiecte au fost făcute la „Ход слоном Четвертой власти” pentru contul de YouTube Business Samurai.

„Noi nu am concediat nicio persoană (în pofida pandemiei, în pofida războiului), da, pentru că războiul pe noi ne-a împins și mai mult, deja în jur de 50%, spre PR. Munceam la început noaptea, metaforic vorbind descărcam camioane, ca să putem ziua să facem jurnalism. Mai mult decât atât, în aprilie, am lansat proiect în limba rusă (Rupor.md), după care – un proiect în limba engleză (Moldovalive.md), pentru că am început să fim nervoși, că toată presa scria doar: Thank you, Poland; Thank you, România (tr. Mulțumim, Polonia; Mulțumim, România). Și nu înțelegeam de ce nimeni nu scrie despre noi, când depuneam eforturi mult mai mari ca țară”, spune Dumitru Țîra.

Astfel, analizând piața, a înțeles că nimeni nu scrie în limba engleză despre Republica Moldova.

„Ne-am mobilizat și în trei săptămâni am reușit să lansăm Moldovalive.md care acum foarte mult crește, are conținut deosebit și direcții stabilite, și clienții sunt străini, inclusiv presa internațională sau diaspora care nu mai trebuie să povestească câte jumătate de oră unde este Orheiul Vechi, spre exemplu, dar poate deschide site-ul și să arunce linkul potrivit”.

Potrivit lui Dumitru Țîra, „media este soluția pentru societate”.

„Pe de o parte e un soi de afacere, dar e foarte specific, adică trebuie să corespundă anumitor necesități apărute pe piață”.

În prezent, din grupul de presă fac parte site-urile: Realitatea.md (generalist, limba română); Bani.md (economic, limba română); Rupor.md (generalist, limba rusă); Moldovalive.md (știri despre Republica Moldova, limba engleză), RLIVE TV și Rlive.md (platformă de transmisiuni în direct).

#Dumitru Țîra #MOLDOVALIVE.MD #Realitatea

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.