Numărul moldovenilor care au solicitat să voteze la locul aflării a crescut cu 8.326 în turul II al prezidențialelor, de la aproape 20.000, cât au fost înregistrați în primul tur al scrutinului. Despre asta a anunțat Promo-LEX.

„Cereri de votare la locul aflării, înregistrate la ora deschiderii secțiilor de votare. Pentru turul II au fost înregistrate 28.270 de cereri de votare la locul aflării, înregistrând o creștere comparativ cu primul tur, când au fost depuse 19.944 de astfel de solicitări, pe eșantion la ora deschiderii SV”, a menționat Nicolae Panfil, șeful Misiunii de Observare a Alegerilor din 3 noiembrie.

Pentru ziua alegerilor, Promo-LEX a delegat câte un observator pe termen scurt (OTS) în 614 secții de votare (SV), selectate pe baza unui eșantion stabilit de către o companie sociologică. În plus, în toate cele 30 de secții de votare unde își vor exercita dreptul de vot alegătorii din regiunea transnistreană este repartizat câte un observator static.

„O atenție aparte va fi acordată secțiilor de votare din străinătate, unde au fost delegați 90 de observatorii statici.

Pe lângă observatorii statici, MO Promo-LEX a detașat 89 de echipe mobile pentru a monitoriza procesul electoral din secțiile de votare care nu sunt cuprinse în eșantion. Echipele mobile vor observa căile de acces către SV, inclusiv pentru cele în care vor vota alegătorii din regiunea transnistreană”, se arată în comunicatul emis de Promo-LEX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în această duminică, 3 noiembrie 2024, cetățenii Republicii Moldova își vor alege Președintele țării pentru următorii 4 ani.

Alegătorii sunt așteptați să voteze la cele 2 219 secții de votare, dintre care 1 988 deschise pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 30 de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, iar altele 231 organizate în 37 de țări, inclusiv cu 3 secții de votare pentru cei care și-au exercitat votul prin corespondență.

#alegeri #Moldova #Promo-Lex

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.