Poliția din Cornelius, statul Carolina de Nord continuă să o caute pe Mădălina Cojocari, fetița moldoveancă dispărută în SUA. Oamenii legii au publicat un video cu Mădălina și îi îndeamnă pe cei care au văzut fetița să dea de știre.

„Mădălina ar trebui să se pregătească pentru prima ei zi de școală și să meargă în clasa a VII-a. Ar trebui să aleagă ce va purta în prima zi când se va întoarce la studii și să decidă cum își va aranja părul. Departamentul nostru, împreună cu SBI și FBI, continuă să o caute pe Mădălina. Așa cum am spus și vom continua să spunem, obiectivul nostru este să o aducem pe Mădălina acasă. Vă rugăm să continuați să distribuiți poza ei pe rețelele de socializare. Credem că există cineva care ar putea avea informații importante cu privire la locul unde se află Mădălina”, a scris pe pagina de Facebook Poliția din Cornelius.

Mădălina, fetița moldoveancă dispărută în SUA, a fost văzută în afara casei pentru ultima dată pe 21 noiembrie, în jurul orei 16:59. Pe pagina oficială a FBI este indicat că minora a dispărut de acasă în noaptea de 23 noiembrie.

Poliția din Cornelius, statul Carolina de Nord, de comun cu FBI, a efectuat săpături în curtea casei unde locuia familia, a examinat lacul din apropierea zonei și a efectuat mai multe percheziții. Presa americană scrie că, potrivit vecinilor, în curtea familiei a fost observat fum timp de câteva zile după ce minora a fost anunțată dispărută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ziua când a dispărut copila, mama ei s-a trezit cu stare de vomă, greață, amețeli și dureri de cap. Din spusele mătușii, ea a mers în camera copilei, să verifice dacă se simte bine, dar nu a găsit-o acolo. Mai mult, femeia s-ar fi simțit urmărită timp de doi ani. Ea credea că soțul i-ar intercepta telefonul și dispozitivele din casă.

La FBI au parvenit informații despre eventuale locuri în care s-ar afla copila. Datele, însă, nu s-au confirmat. Până acum, micuța nu a fost încă găsită.

Amintim că, tatăl vitreg al Mădălinei Cojocari, Christopher Palmiter, a fost eliberat din arest, informează WBTV. Judecătorii au luat decizia după ce s-a depus cauțiune de 25.000 de dolari.

Palmiter și mama fetei, Diana Cojocari, sunt principalii suspecți în cazul dispariției copilei în noiembrie 2022. Aceștia au sesizat forțele de ordine abia după câteva săptămâni din momentul când nu au mai văzut fata.

Bunica Mădălinei, Rodica Cojocari, își acuză ginerele că i-ar fi sechestrat fiica și nepoata și le-ar fi deposedat de acte. Ea susține că Palmiter le-ar fi dat droguri și ar fi vândut copila traficanților pentru cinci milioane de dolari.

#disparitie Madalina #Poliția din Cornelius #SUA

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.