Ucraina afirmă că Rusia a atacat clădiri de locuințe din orașul Pokrovsk printr-o așa-zisă lovitură „în doi timpi” (double-tap) care vizează maximizarea numărului de victime civile, relatează CNN. Acest tip de atacuri presupun două lovituri separate, la intervale relativ scurte de timp între ele. Ideea este ca între primul atac și al doilea să treacă suficient timp pentru ca serviciile de urgență să ajungă la fața locului.

FOTO, VIDEO Iskandere au căzut peste blocuri ucrainene din Pokrovsk. Cel puțin opt morți și 81 de victime

A doua lovitură este lansată apoi tocmai în timp ce paramedicii și pompierii încearcă să evacueze răniții, maximizând astfel atât numărul de victime în urma primului atac, cât și uciderea unor noi persoane.

Mai mult, acest tip de lovituri diminuează capacitatea serviciilor de urgență de a interveni în cazul unor noi atacuri, ceea ce duce din nou la un număr mai mare de morți. În plus, ele sunt menite să aibă un efect de demoralizare a populației civile.

Deși rușii au lansat atacul în doi timpi asupra orașului Pokrovsk din estul Ucrainei cu rachete Iskander, astfel de lovituri pot fi efectuate și cu drone sau bombardiere.

Christof Heyns, fostul raportor special al ONU privind crimele extrajudiciare, a declarat în 2012 la Geneva că „dacă salvatorii civili sunt atacați intenționat, nu există niciun dubiu în ceea ce privește legea: acele lovituri sunt o crimă de război”.

Ce se știe despre lovitura „în doi timpi” asupra orașului Pokrovsk

Autoritățile ucrainene afirmă că cel puțin 7 persoane au fost ucise și alte 88 rănite după ce două rachete Iskander au lovit o clădire de apartamente din Pokrovsk. Dintre răniți 31 au fost polițiști și 7 angajați ai serviciilor de urgență, potrivit ultimului bilanț.

No, these aren’t WWII images. It’s Russian missiles in Pokrovsk, another frontline city that Russia aims to erase. pic.twitter.com/MYQRPj9LJy

— Maria Avdeeva (@maria_avdv) August 7, 2023

Kyiv Independent notează că printre morți se numără și paramedici, deși numărul lor exact nu este deocamdată clar.

Unul dintre cei uciși este Andrii Omelcenko, unul dintre conducătorii serviciilor de urgență ucrainene cunoscute sub denumirea de „DSNS”. În vârstă de 52 de ani, Omelcenko a coordonat eforturile de salvare în mai multe orașe lovite de forțele ruse de la declanșarea războiului anul trecut.

Acesta a fost prezentat recent în filmul documentar „20 de zile în Mariupol”, despre eforturile inițiale ale rușilor de a ocupa orașul-port de la Marea Azov.

Глибоко сумуємо через загибель Андрія Омельченка – полковника служби цивільного захисту, заступника начальника Головного управління з реагування на надзвичайні ситуації Головного управління ДСНС України у Донецькій області.

Цого життя забрала російська ракета в Покровську. pic.twitter.com/G43vEFaDl7

— МВС України (@MVS_UA) August 8, 2023

General-locotenentul Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a declarat marți după-amiaza în timpul briefingului său zilnic despre evoluția „operațiunii militare speciale” că forțele armate ruse au lovit un „centru de comandament” din Pokrovsk.

Armata rusă a invocat lovirea unor ținte militare în toate atacurile sale asupra orașelor ucrainene.

Forțele ruse au lovit un oraș fără nicio importanță militară

Pokrovsk se află la 70 de kilometri nord-vest de orașul Donețk aflat sub ocupație rusă încă din 2014 și la aproximativ 50 de kilometri de linia frontului. Potrivit recensământului din 2001, ultimul efectuat în Ucraina, orașul avea 75.000 de locuitori.

Dintre aceștia, 60% s-au declarat vorbitori de limbă rusă și 22% drept etnici ruși.

Autoritățile ucrainene afirmă că prima dintre loviturile care au vizat centrul orașului luni seara a avut loc la ora 19:15. O a două lovitură cu rachete balistice Iskander a căzut asupra Pokrovskului la ora 19:52, în timp ce poliția, ambulanțele, pompierii și celelalte servicii de urgență evacuau răniții din clădirile avariate.

The National Police of #Ukraine published footage of work in #Pokrovsk after the #Russian attack. pic.twitter.com/BB2vSlXObE

— NEXTA (@nexta_tv) August 8, 2023

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat furia față de noul atac, pe care l-a condamnat în termeni duri.

„Orașul Pokrovsk, regiunea Donețk. Donbasul în care Rusia încearcă să lase doar pietre sfărâmate și arse. Două lovituri cu rachete. O clădire rezidențială obișnuită a fost lovită. Rusia va fi trasă la răspundere pentru tot ce a făcut în acest război îngrozitor”, a scris el pe Twitter.

Rusia a lansat mai multe atacuri „în doi timpi” asupra orașelor ucrainene în primele luni ale războiului.

#atac #rachete rusești #razboi #Rusia #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.