Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a comentat scandalul de la Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MoldATSA”, izbucnit după cazul fostului director Dumitru Vangheli, prins cu CV-ul falsificat. Întrebat dacă era de competența SIS să verifice integritatea conducerii MoldATSA, Musteața a declarat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, că informațiile furnizate de instituție sunt secrete și nu poate oferi detalii.

„Serviciul face verificări atunci când este prevăzut de lege și transmite recomandările sau concluziile sale către factorii care au solicitat verificarea. Cam atât vă pot spune la moment”, a precizat directorul SIS.

Potrivit acestuia, informațiile oferite de instituție sunt clasificate, motiv pentru care nu poate comenta acțiunile concrete întreprinse în acest caz.

Amintim că scandalul de la MoldATSA a izbucnit după mai multe investigații jurnalistice care au vizat salariile, angajările și modul de gestionare a întreprinderii. În centrul atenției au ajuns directorul MoldATSA, Dumitru Vangheli, și fosta specialistă în comunicare Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu.

În cazul lui Dumitru Vangheli, investigațiile au ridicat semne de întrebare privind informațiile incluse în CV-ul prezentat la concursul pentru funcția de director, dar și veniturile obținute. Ulterior, acesta a fost suspendat, iar apoi demis din funcție.

Anastasia Taburceanu a ajuns în atenția publică după ce presa a scris despre veniturile obținute în perioada în care a lucrat la MoldATSA. Potrivit investigațiilor, aceasta ar fi primit peste un milion de lei în mai puțin de un an, inclusiv din sporuri și adaosuri salariale. Ulterior, Taburceanu a demisionat și a anunțat că va restitui sumele primite sub formă de suplimente.

Cazul a generat reacții politice și verificări suplimentare la întreprinderile de stat. Centrul Național Anticorupție a anunțat inițierea unei cauze penale privind circumstanțele angajării și remunerării Anastasiei Taburceanu la MoldATSA.

De asemenea, președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut implicare în angajarea verișoarei sale și că regretă situația creată. Șefa statului a spus că astfel de cazuri trebuie investigate, iar risipa banilor publici este inacceptabilă.

Referindu-se la cazul lui Dumitru Vangheli, Maia Sandu a declarat că au existat semnale privind posibile nereguli, inclusiv informații oferite de SIS, însă au existat „eșecuri în sistem” care au permis numirea acestuia în funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Musteata #Moldatsa #scandal #SIS

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.