Sesiunea suplimentară a examenului național de bacalaureat se va desfășura în perioada 13-17 iulie. Pentru susținerea probelor s-au înscris 2.961 de candidați.

Comisia Națională de Examene a aprobat joi, 9 iulie, lista celor 15 Centre de Bacalaureat care vor activa în cadrul sesiunii suplimentare.

Probele de examen vor începe la ora 10:00 și se vor desfășura conform următorului orar: pe 13 iulie 2026 va avea loc proba la Limba și literatura română pentru alolingvi, pe 14 iulie – proba la Limba de instruire, pe 15 iulie – proba la Limba străină, pe 16 iulie – proba la Disciplina de profil, iar pe 17 iulie – proba la Disciplina la solicitare.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la proba de Limba și literatura română pentru alolingvi sunt așteptați 284 de candidați, la Limba de instruire – 243 de candidați, iar la Limba străină – 833 de candidați.

Cea mai numeroasă participare este înregistrată la proba de profil, unde sunt înscriși 2.004 candidați. La disciplina la solicitare vor participa 284 de absolvenți.

În cadrul sesiunii suplimentare vor activa 15 comisii republicane de evaluare, în care vor fi implicați aproximativ 150 de profesori evaluatori. Testele vor fi verificate în perioada 13-22 iulie, iar rezultatele preliminare vor fi afișate în Centrele de Bacalaureat la data de 23 iulie.

Candidații vor putea depune contestații în termen de 48 de ore, în zilele de 23 și 24 iulie. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi anunțate pe 28 iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bacalaureat #elevi #sesiune suplimentara

Protecția infrastructurii energetice a fost unul dintre subiectele discutate de președinta Maia Sandu în cadrul ședinței de astăzi, 21 septembrie, a Consiliului Național de Securitate. Șefa statului a declarat că CNS a examinat și a dispus măsuri pentru ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate împotriva acțiunilor ostile, inclusiv a atacurilor cu drone. În cazul apariției unor probleme, funcționarea acestora trebuie să fie restabilită cât mai repede. Măsuri similare vizează și protecția împotriva atacurilor cibernetice.

„Cu regret, în loc să fie tratat cu seriozitate și responsabilitate, subiectul este exploatat politic și cinic de către cei care au slăbit conștient și intenționat Armata Națională, atunci când se aflau în poziții de decizie. În opoziție, tot ei ironizează pericolul războiului și a încălcării spațiului nostru aerian de dronele rusești și contestă investițiile în apărare. Unii au cerut chiar lichidarea Armatei Naționale. Iar acum, peste noapte, au început să se îngrijoreze de ce Armata nu detectează toate dronele. Este bine că au început să conștientizeze pericolul asupra securității naționale. Ar fi bine să vorbească și despre cine anume pune în pericol securitatea Republicii Moldova.

Problema dronelor rusești este una regională, acestea cad în țările Baltice, Polonia, România. Armate mult mai avansate și mai bine dotate decât cea a Moldovei au întâmpinat dificultăți în a opri dronele să intre în spațiul lor aerian. Dronele rusești evoluează foarte rapid, la fiecare câteva luni fiind produse versiuni mai performante care pot evada soluțiile de apărare aeriană construite între timp. Este o cursă tehnologică contra cronometru. Iar modernizarea Armatei și protecția cetățenilor nu poate fi o dezbatere politică, ci este o datorie a statului, dar și o responsabilitate comună a tuturor politicienilor și a întregii societăți”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, președinta a adăugat că pentru a detecta mai bine dronele, autoritățile modernizează sistemul de supraveghere a spațiului aerian.

„Chiar dacă vedem mai bine ce se întâmplă, capabilitățile existente încă nu sunt suficiente. Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces. Pentru a neutraliza drone, dispunem de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Aceste capabilități sunt operaționale, dar aria lor de acțiune este limitată la protejarea infrastructurii critice care asigură servicii de bază pentru funcționarea economiei.

Armata investește resurse pentru a extinde aria de acoperire a apărării aeriene. Ministerul Apărării a anunțat recent că a obținut finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană în valoare 120 de milioane de euro care va fi folosit pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, un sistem avansat de detectare și nimicire a țintelor aeriene. Toate aceste măsuri necesită timp. În al doilea rând, consolidăm parteneriate cu vecinii pentru a îmbunătăți schimbul de informații, care vin să completeze datele furnizate de sistemele naționale de supraveghere. În al treilea rând, lucrăm cu partenerii pentru a beneficia de soluții moderne, eficiente și mai ieftine împotriva dronelor. Nu pot da mai multe detalii, dar vreau să asigur cetățenii că protecția țării noastre este o prioritate și activitate constantă pentru mine și Guvern”, a transmis președinta.

De asemenea, Maia Sandu a adăugat că orice dronă care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova pune în pericol oamenii, iar, potrivit șefei statului, singurul vinovat pentru acest lucru este Federația Rusă.

„Un stat care îți trimite drone nu îți caută prietenia, ci frica și supunerea. Republica Moldova va continua să-și dezvolte capacitățile de apărare, să-și protejeze libertățile câștigate, viitorul în pace și cetățenii”, a conchis ea.