Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

VIDEO Cei cinci noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul în Parlament – scandări vs. aplauze

17 Aug. 2025, 12:26
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
17 Aug. 2025, 12:26 // Actualitate //  Realitatea.md

Cei cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC) – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul duminică, 17 august curent, în plenul Parlamentului. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Parlamentul s-a convocat într-o sesiune extraordinară la care și-au înregistrat prezența 78 de deputați. Evenimentul a avut loc conform legislației, care prevede ca judecătorii Curții Constituționale să depună jurământul în fața Parlamentului, a șefului statului și a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Textul jurământului prevede obligația judecătorilor de a apăra ordinea constituțională a Republicii Moldova, de a proteja supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și de a se supune, în exercitarea funcției, doar Constituției.

Momentul solemn a fost însoțit de reacții contrastante în sala plenului. Majoritatea parlamentară a întâmpinat fiecare judecător cu aplauze, în timp ce opoziția a scandat „Demisia” și „Rușine”. Membrii opoziției au afișat pancarte cu mesaje precum „Curtea Constituțională aparține poporului” și „Curtea Constituțională nu este a voastră”. În paralel, în fața clădirii Parlamentului a avut loc un protest organizat de mai multe partide de opoziție, conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev. Protestatarii și-au exprimat nemulțumirea față de procesul de numire a noilor judecători constituționali.

Cum a comentat speakerul și deputatul PAS Igor Grosu?

Mandatul celor cinci judecători începe din momentul depunerii jurământului. În perioada imediat următoare, aceștia urmează să-și aleagă președintele Curții Constituționale. Numirile au avut loc în contextul expirării mandatelor a cinci dintre cei șase membri ai CCM. Singura care își continuă activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat se încheie în 2029. Ea a fost numită de CSM în anul 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.