Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

VIDEO Cei mai mari ghețari din Groenlanda s-ar putea topi mai repede decât se aștepta, potrivit unui studiu

21 Iul. 2023, 07:31
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
21 Iul. 2023, 07:31 // În Lume //  Redacția Realitatea

Un strat de gheață cu o grosime de peste 1,5 km s-a topit în Groenlanda în urmă cu 416.000 de ani, în timpul unei perioade de încălzire naturală moderată a climei, ceea ce indică faptul că aceasta este mai vulnerabilă decât se așteaptă la schimbările climatice actuale, potrivit unui studiu.

Topirea acestei calote de gheață a dus la o creștere semnificativă a nivelului apei, care amenință acum regiunile de coastă.

Această descoperire științifică infirmă credința încetățenită conform căreia cea mai mare insulă din lume era o fortăreață de gheață care a rezistat timp de 2,5 milioane de ani.

„Dacă vrem să înțelegem viitorul, trebuie să înțelegem trecutul”, a declarat pentru AFP Paul Bierman, profesor la Universitatea din Vermont (nord-estul Statelor Unite), care a co-dirijat studiul publicat în revista Science.

Studiul se bazează pe examinarea unei carote de gheață extrasă la 1.390 de metri de la suprafață în nordul Groenlandei de către o echipă de cercetători de la Camp Century, o bază militară americană secretă în anii 1960.

Acest eșantion, lung de peste 3 metri și conținând pământ și pietre, fusese uitat într-un congelator și a fost redescoperit în 2017. Cercetătorii au fost surprinși să descopere că, pe lângă sedimente, conținea resturi de frunze și mușchi, o dovadă irefutabilă că solul a fost cândva liber de gheață.

Groenlanda verde

Deși oamenii de știință au fost privați de acest eșantion prețios pentru o lungă perioadă de timp, această omisiune a fost într-un fel „providențială”, deoarece metodele de datare a sedimentelor utile în acest caz au fost dezvoltate doar recent, explică profesorul Bierman.

Una dintre acestea, datarea prin luminescență, permite acum oamenilor de știință să dateze ultima expunere la soare a mineralelor îngropate. Un studiu al carotei de gheață recuperate a arătat că unele sedimente antice au fost cândva expuse la lumină – ceea ce implică faptul că gheața care le acoperă astăzi nu a fost acolo la început.

„Mai mult, pentru a avea plante, ai nevoie de lumină”, subliniază Tammy Rittenour, de la Universitatea de Stat din Utah, care a participat și ea la studiu, în legătură cu descoperirea de reziduuri de frunze și mușchi.

Tehnica de datare prin luminescență a făcut posibilă datarea sfârșitului perioadei fără gheață, în timp ce un alt procedeu, care a evaluat izotopii de cuarț, a putut determina începutul acesteia.

 

Aceste tehnici au permis să se stabilească faptul că sedimentele au fost expuse la lumină timp de mai puțin de 14.000 de ani și, prin urmare, că Groenlanda a fost liberă de gheață în această perioadă.

Regiunile de coastă sunt amenințate

Eșantionul prelevat la Camp Century a fost luat la puțin sub 1.300 de kilometri de Polul Nord, iar studiul arată că întreaga regiune ar fi fost acoperită de vegetație. Aceasta a avut loc în timpul unei perioade de încălzire naturală, cunoscută sub numele de perioadă interglaciară, când temperaturile erau similare cu cele de astăzi și între +1°C și +1,5°C mai mari decât în epoca preindustrială.

Modelele dezvoltate de cercetători au arătat că creșterea nivelului mării cauzată la acea vreme de topirea acestei calote de gheață ar fi fost cuprinsă între 1,5 și 6 metri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste estimări sugerează că toate regiunile de coastă ale lumii, în care sunt concentrate astăzi multe centre mari de populație, riscă astfel să fie scufundate în secolele următoare. Joseph MacGregor, un specialist în climă de la NASA care nu a fost implicat în studiu, notează că perioada interglaciară care a dus la această topire necunoscută până acum a durat zeci de mii de ani.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!