Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

VIDEO Cel mai activ vulcan din Islanda poate să erupă în orice moment

12 Ian. 2024, 07:41
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
12 Ian. 2024, 07:41 // În Lume //  Redacția Realitatea

Grimsvotn, cel mai activ vulcan din Islanda, a fost plasat  sub atentă supraveghere de către autorităţi, ca urmare a unei importante inundaţii glaciare în curs de desfăşurare, un posibil semn al unei viitoare erupţii, transmite AFP.

Fenomen natural brutal cunoscut sub numele de „jokulhlaup”, acest flux tumultuos de apă este în curs de desfăşurare în apropierea vulcanului şi se scurge de-a lungul imensei câmpii fluvio-glaciare Skeidararsandur, nu departe de Skaftafell, în sudul ţării, a precizat Institutul islandez de meteorologie.

Scăderea presiunii în vulcan, cauzată de scurgerea unor cantităţi uriaşe de apă, poate declanşa o erupţie, aşa cum s-a întâmplat în 2004, 1934 şi 1922.

Inundații glaciare

În prezent, volumul de apă este de aproximativ 0,29 km3, iar debitul maxim nu ar trebui să depăşească 1.000 m3/s, potrivit Institutului. Însă, inundaţiile glaciare pot avea loc şi fără erupţie – ca în noiembrie 2021 şi octombrie 2022.

Situat sub gheţarul Vatnajokull, cel mai mare din Europa, într-o zonă inaccesibilă din centrul Islandei, vulcanul Grímsvötn – a cărui activitate este în general de scurtă durată – a erupt ultima dată în 2011. Norul de cenuşă pe care l-a expulzat a perturbat pentru scurt timp traficul aerian deasupra insulelor britanice, departe de erupţia vulcanului Eyjafjallajokull din 2010, care a blocat timp de câteva zile traficul în Islanda şi în Europa.

Activitatea seismică a depășit nivelul obișnuit

În ultimele luni, activitatea seismică a vulcanului Grimsvotn a depăşit nivelul obişnuit, a precizat într-un comunicat organismul responsabil cu monitorizarea vulcanilor. Cea mai recentă erupţie vulcanică din Islanda, a patra în doi ani, a avut loc în seara zilei de 18 decembrie, într-o zonă situată la sud de capitala Reykjavik. Grindavik, un orăşel de 4.000 de locuitori, a fost evacuat la 11 noiembrie ca măsură de precauţie.

Treizeci şi trei de sisteme vulcanice sunt considerate active în acest ţinut de foc şi gheaţă, regiunea cu cea mai semnificativă activitate vulcanică din Europa.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!