VIDEO Cireșe mai puține în acest an. Livezile au avut de suferit din cauza înghețurilor

Cireșe mai puține în acest an. Din cauza înghețurilor din luna aprilie, livezile de cireși din țara noastră au avut de suferit. Astfel că, în câteva zile la piață vor putea fi cumpărate cireșele moldovenești, doar că la un preț mult mai mare decât anul trecut, potrivit tvn.md.

Igor Mațcan face agricultură din 2009. Livada de cireșe pe care o are este tânără. Anul acesta va intra pe deplin în rod, însă din cauza condițiilor meteo, recolta va fi în de două ori mai mică.

„În livada aceasta unde ne aflăm o cantitate normală ar fi în jurul la 8 tone, deci vorbim de o producție de calitate superioară. Anul acesta, având în vedere temperaturile scăzute, care le-am avut în luna aprilie, când a fost perioada de înflorire. S-a petrecut polenizarea cam slab, dar având în vedere că livada este tânără. Aproximativ eu mă gândesc așa în jurul la 4 tone pe hectar”, a declarat Igor Mațcan, agricultor din satul Druță, raionul Rîșcani.

Pentru a avea o roadă bogată, bărbatul și-a instalat un sistem modern de irigare. Totuși, potrivit agricultorului, acesta nu poate înlocui apa de ploaie.

Fermierul spune că într-o săptămână va începe să culeagă fructele. Prețul pentru un kilogram de cireși autohtone va începe de la 40 de lei, de peste trei ori mai mare față de anul trecut. Bărbatul spune că primele cireși le-a vândut la un preț de 12 lei.

În prezent, Republica Moldova are mai mult de 4.000 hectare plantate cu cireși. Țara noastră este în Top 20 exportatori mondiali de cireșe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#roada #cirese #agricultori

Municipiul Bălți găzduiește summitul „SMART Technologies for Innovation”, unde participă peste 300 de invitați din Republica Moldova, România, Ucraina și Polonia. Experții împărtășesc experiența lor în domeniul digitalizării și inovării pentru autoritățile locale și alte structuri de stat, transmite nordnews.md.

„Dorim să scoatem în evidență municipiul Bălți ca punct de atracție, ca oraș care este deschis spre inovare, spre dezvoltare și este deschis spre investiții”, a declarat Ion Bodrug, președintele ACETI și organizator al evenimentului.

Bălțiul a făcut deja câțiva pași în direcția digitalizării. Un exemplu este platforma „e-Cetățean”, prin care locuitorii pot depune petiții și urmări soluționarea problemelor în regim online. În curând, va fi implementat și un sistem electronic al biletelor în transportul public.

„Sunt sigur că anume tehnologia este instrumentul care ne apropie de aceste obiective comune, mai ales în această perioadă, care este una nouă, plină de provocări și încercări. Am în vedere perioada de preaderare”, a spus Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Evenimentul reunește primari, antreprenori și experți în energie și digitalizare. Pentru unii, acesta a fost un prilej excelent de a se întâlni cu partenerii lor și de a lega noi colaborări.

„Astăzi gestionăm peste 34 de proiecte cu fonduri europene și digitalizarea este foarte importantă. Dorim să împărtășim experiența noastră, suntem deschiși la parteneriate cu autoritățile publice din Republica Moldova”, a declarat Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești, județul Bacău.

„Este foarte interesant de văzut ce tehnologii noi există. Avem foarte mulți prieteni pe care i-am întâlnit aici — parteneri din Ucraina și România, companii cu care am realizat proiecte tehnice, de exemplu îmbunătățirea sistemului de iluminat stradal, în valoare de 1,5 milioane de euro”, a spus Victor Bogatico, primarul orașului Râșcani.

Oaspeții veniți de peste hotare și-au exprimat interesul de a aprofunda colaborarea cu municipiul Bălți în domeniul tehnologiilor inovatoare.

„Orașul Bălți este partenerul nostru, cu care am semnat un acord. Colaborăm eficient în toate domeniile — de la activități educative până la elaborarea de proiecte de finanțare în diverse sectoare, inclusiv economie, afaceri, cooperare în domeniul social și umanitar”, a menționat Serhii Tatusiak, președintele Euroregiunii „Dniester”.

Summitul include paneluri despre inteligență artificială, startup-uri digitale și energie verde. La final, participanții vor semna „Declarația de la Bălți”, prin care își asumă angajamentul pentru dezvoltare urbană durabilă și digitală.