Migrația, îmbătrânirea populației și crizele recente au schimbat profund în ultimii ani structura comunităților din Republica Moldova. Într-o perioadă marcată de incertitudine și neîncredere socială, 13 localități de pe ambele maluri ale Nistrului au devenit, în 2025, un model de consolidare a coeziunii sociale. Inițiativa a adus împreună tineri și seniori pentru a discuta deschis despre problemele comunității și pentru a identifica soluții comune.

Potrivit SCORE Index 2024 și studiului „Înțelegerea tensiunilor sociale în Moldova”, realizat pe un eșantion de 1 684 de persoane, nivelul încrederii generalizate în societate este scăzut, iar încrederea în instituțiile publice centrale rămâne redusă. În același timp, oamenii declară că au cea mai mare încredere în familie și în cercul apropiat.

În acest context, proiectul „Consolidarea coeziunii sociale în Moldova prin dialog și abilitare comunitară”, finanțat de Elveția și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, a avut ca obiectiv reducerea tensiunilor sociale și consolidarea relațiilor dintre diferite grupuri, cu accent pe relațiile intergeneraționale.

Cele 13 localități implicate în proiect sunt: mun. Comrat, mun. Cahul, or. Căușeni, or. Durlești, or. Dondușeni, or. Ocnița, or. Orhei, s. Pelivan, s. Ștefan Vodă, or. Basarabeasca, or. Taraclia, or. Rîbnița, or. Tiraspol și or. Dubăsari.

Pe parcursul anului, zeci de tineri și vârstnici din fiecare localitate au colaborat activ în sesiuni facilitate profesional pentru a identifica și co-crea soluții la problemele comunitare, contribuind la reducerea stereotipurilor și la consolidarea încrederii dintre generații. Dialogul a devenit un spațiu orientat spre acțiune și responsabilitate comună. În paralel, tinerii s-au implicat ca voluntari activi, sprijinindu-i pe seniori să-și dezvolte competențele digitale și să acceseze independent serviciile publice online, într-un model echilibrat de învățare reciprocă și solidaritate intergenerațională.

Modelul deja este unul sustenabil. Prin urmare, anul trecut au fost create două Centre Comunitare Intergeneraționale — la nord, în Dondușeni, și la sud, în Comrat — iar autoritățile locale promit finanțarea lor. Pentru anul 2026, în Dondușeni au fost alocați în acest sens 170 400 de lei în bugetul local pentru susținerea centrului intergenerațional și continuarea inițiativelor de coeziune socială.

Rezultatele proiectului se reflectă astăzi în inițiativele dezvoltate la nivel local – de la activități comune pentru tineri și seniori până la spații permanente de dialog și învățare.

În acest material video o să surprindeți emoțiile reale și schimbările care au avut loc în comunitate în rândul participanților. Ele arată că, într-un context social fragmentat, dialogul susținut și implicarea directă a cetățenilor pot deveni instrumente concrete pentru consolidarea încrederii și a rezilienței comunitare.

#comunitate #migratie #Moldova #societate #soluții

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.