Migrația, îmbătrânirea populației și crizele recente au schimbat profund în ultimii ani structura comunităților din Republica Moldova. Într-o perioadă marcată de incertitudine și neîncredere socială, 13 localități de pe ambele maluri ale Nistrului au devenit, în 2025, un model de consolidare a coeziunii sociale. Inițiativa a adus împreună tineri și seniori pentru a discuta deschis despre problemele comunității și pentru a identifica soluții comune.

Potrivit SCORE Index 2024 și studiului „Înțelegerea tensiunilor sociale în Moldova”, realizat pe un eșantion de 1 684 de persoane, nivelul încrederii generalizate în societate este scăzut, iar încrederea în instituțiile publice centrale rămâne redusă. În același timp, oamenii declară că au cea mai mare încredere în familie și în cercul apropiat.

În acest context, proiectul „Consolidarea coeziunii sociale în Moldova prin dialog și abilitare comunitară”, finanțat de Elveția și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, a avut ca obiectiv reducerea tensiunilor sociale și consolidarea relațiilor dintre diferite grupuri, cu accent pe relațiile intergeneraționale.

Cele 13 localități implicate în proiect sunt: mun. Comrat, mun. Cahul, or. Căușeni, or. Durlești, or. Dondușeni, or. Ocnița, or. Orhei, s. Pelivan, s. Ștefan Vodă, or. Basarabeasca, or. Taraclia, or. Rîbnița, or. Tiraspol și or. Dubăsari.

Pe parcursul anului, zeci de tineri și vârstnici din fiecare localitate au colaborat activ în sesiuni facilitate profesional pentru a identifica și co-crea soluții la problemele comunitare, contribuind la reducerea stereotipurilor și la consolidarea încrederii dintre generații. Dialogul a devenit un spațiu orientat spre acțiune și responsabilitate comună. În paralel, tinerii s-au implicat ca voluntari activi, sprijinindu-i pe seniori să-și dezvolte competențele digitale și să acceseze independent serviciile publice online, într-un model echilibrat de învățare reciprocă și solidaritate intergenerațională.

Modelul deja este unul sustenabil. Prin urmare, anul trecut au fost create două Centre Comunitare Intergeneraționale — la nord, în Dondușeni, și la sud, în Comrat — iar autoritățile locale promit finanțarea lor. Pentru anul 2026, în Dondușeni au fost alocați în acest sens 170 400 de lei în bugetul local pentru susținerea centrului intergenerațional și continuarea inițiativelor de coeziune socială.

Rezultatele proiectului se reflectă astăzi în inițiativele dezvoltate la nivel local – de la activități comune pentru tineri și seniori până la spații permanente de dialog și învățare.

În acest material video o să surprindeți emoțiile reale și schimbările care au avut loc în comunitate în rândul participanților. Ele arată că, într-un context social fragmentat, dialogul susținut și implicarea directă a cetățenilor pot deveni instrumente concrete pentru consolidarea încrederii și a rezilienței comunitare.

#comunitate #migratie #Moldova #societate #soluții

Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că va bloca următorul buget al UE, care se întinde pe șapte ani, dacă toate statele membre nu se angajează să ofere sprijin financiar Ucrainei în 2027 și în anii următori.

Într-o scrisoare trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, consultată de Financial Times, Merz condiționează sprijinul său pentru bugetul blocului comunitar pentru perioada 2028-2034 de acordul tuturor țărilor UE privind finanțarea Ucrainei, devastată de război, care se confruntă anul viitor cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro.

„Un angajament colectiv, prin care toți, fără excepție, vom contribui în mod echitabil la acoperirea acestui deficit de finanțare al Ucrainei, este o condiție esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a scris Merz.

Ultimatumul vine înaintea reuniunii liderilor UE de la Dublin, de joi și vineri, unde Merz a cerut ca deficitul de finanțare al Kievului să fie abordat, transmite Mediafax.

În decembrie anul trecut, liderii UE au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă amploarea agresiunii militare a Rusiei împotriva țării vecine este atât de mare încât Kievul a anunțat că va avea nevoie de încă 70 de miliarde de euro în finanțare anul viitor, un deficit recunoscut de aliații Ucrainei.

UE s-a angajat să acopere două treimi din această sumă, adică aproximativ 45 de miliarde de euro. Comisia Europeană lucrează la identificarea unor variante pentru îndeplinirea acestui angajament, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune, în speranța că liderii vor putea ajunge la un acord până la sfârșitul anului.

Însă patru țări din UE – Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Cehia – au semnalat că nu vor contribui la acordarea unui sprijin financiar suplimentar Kievului. Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut anul trecut o derogare de la contribuția la plata dobânzilor aferente împrumutului de 90 de miliarde de euro.

Merz a subliniat în scrisoare că „trebuie apoi să găsim o soluție susținută de toate statele membre, care să asigure o perspectivă de finanțare solidă și multianuală pentru Ucraina începând din 2028”, inclusiv pentru plata dobânzilor aferente datoriei restante legate de această țară.

Marine Le Pen, care conduce sondajele de opinie înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, din aprilie, a declarat, de asemenea, că, dacă va câștiga cursa pentru a-i succeda lui Emmanuel Macron, va pune capăt sprijinului acordat Kievului, cu excepția unei anumite forme de asistență operațională și a instruirii soldaților ucraineni.

Discuțiile UE privind finanțarea Ucrainei au loc în același timp cu negocierile dificile privind bugetul blocului comunitar începând din 2028.

Germania este cel mai mare contributor net la bugetul UE, în timp ce cele patru țări care încearcă să evite o contribuție suplimentară la finanțarea Ucrainei sunt beneficiare nete ale fondurilor europene.

Prin folosirea influenței Germaniei în negocierile bugetare, Merz încearcă să asigure finanțarea Kievului atât pentru anul viitor, cât și pentru perioada următoare.

Alegerile care urmează în mai multe țări din UE, inclusiv în Italia și Polonia, ar putea face tot mai dificilă finanțarea Ucrainei prin consens.

Berlinul încearcă, de asemenea, să se asigure că, pe viitor, finanțarea va necesita doar sprijinul unei majorități calificate a țărilor UE, în locul consensului cerut în prezent, pentru a evita eventuale veto-uri.

„Nevoile financiare ale Ucrainei trebuie rezolvate în cadrul următorului [buget al UE]. Sprijinul financiar pentru Ucraina din partea tuturor statelor membre ale UE este esențial pentru încheierea cu succes a [negocierilor bugetare ale UE]”, a declarat un oficial al guvernului german.