Companiile din regiunea transnistreană care importă produse petroliere, precum benzina și motorina, vor trebui să achite taxe către bugetul Republicii Moldova, în cadrul unui proces gradual de armonizare fiscală între cele două maluri ale Nistrului. Declarația a fost făcută de șeful Biroului politici de reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

Potrivit oficialului, autoritățile de la Chișinău urmăresc crearea unui spațiu economic, fiscal și vamal comun, iar introducerea taxelor pentru anumite importuri din stânga Nistrului face parte din acest proces. În acest context, companiile din regiune care importă resurse energetice, inclusiv benzină și motorină, au fost deja notificate că vor trebui să achite taxa pentru eficiența energetică.

„Când vorbim despre 1 iulie ca reper pentru începutul acestui proces de acumulare a taxelor TVA, accize și alte taxe nu vorbim despre o aplicare peste noapte. Va fi un proces gradual”, a declarat Valeriu Chiveri.

Potrivit lui, autoritățile nu își propun să provoace un șoc economic sau umanitar în regiune, motiv pentru care implementarea noilor reguli fiscale va fi etapizată și ar putea dura până la trei ani. Oficialul a precizat că scopul acestor măsuri este egalarea condițiilor de activitate economică pentru companiile de pe cele două maluri ale Nistrului, inclusiv în ceea ce privește operațiunile de import și export.

Taxele colectate inclusiv cele provenite din TVA, accize, taxe vamale și taxa pentru eficiență energetică – vor fi direcționate într-un Fond de convergență, care ar urma să finanțeze proiecte sociale și de infrastructură.

Viktor Gușan, considerat cel mai influent om de afaceri din regiune, conduce holdingul „Sheriff”, companie care operează în aproape toate sectoarele economiei transnistrene de la retail alimentar, import de automobile și carburanți, la servicii hoteliere, telecomunicații, bancă și asigurări. Grupul controlează totodată o importantă rețea media și exportă băuturi alcoolice produse local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #taxe #Transnistria

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.