Proiectul privind alinierea legislației naționale la cea europeană în domeniul egalității a stârnit replici între deputați. Întâi, comunistul Adrian Domentiuc a întreb dacă cvadroberii (n. red.: persoane care se comportă ca animalele) se vor putea plânge că au fost discriminați, dacă vor dori să facă armata și vor fi refuzați.

Ulterior, parlamentarul a ieșit la tribună și a solicitat deputaților să se lepede de Satana, deoarece majoritatea sunt botezați, iar „Dumnezeu nu bate cu bățul”. A urmat discursul lui Alexandr Verșinin din „Democrația Acasă”, care s-a declarat preocupat că un bărbat deghizat în femeie ar putea pătrunde în vestiarele doamnelor, iar acestea nu vor putea „să-i dea două capace la ureche”.

A intervenit Doina Gherman, care a vorbit despre îngrijorarea sa referitoare la discursurile homofobe și sexiste. Vicepreședinta Legislativului a cerut în numele fracțiunii PAS întreruperea luărilor de cuvânt.

Comunista Diana Caraman urma să vorbească și a făcut schimb de replici de la tribună cu speakerul Igor Grosu. Președintele Parlamentului i-a spus într-un final deputatei că „o acceptă așa cum este” și le-a bătut obrazul colegilor că sunt fățarnici.

După ce Caraman a refuzat să plece de la tribună, Igor Grosu a avertizat-o că poate fi sancționată pentru obstrucționarea ședinței

Într-un final, inițiativa a fost susținută cu votul a 51 de deputați PAS.

#cvadroberi #Diana Caraman #egalitate #Igor Grosu #parlament

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.