După trei decenii de activism civic, femeile din Republica Moldova au înregistrat mai multe succese în diferite domenii. Cea mai mare reușită este însă alegerea unei femei în funcția de Președintă a țării. Acest succes ar trebuie să fie un model și pentru alte femei să se implice mai activ în viața politică, iar pentru alegători – să depășească mentalitatea rudimentară care se bazează pe stereotipuri legate de gen.

Ideile aparțin invitatelor emisiunii „Consens Național” Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50, și Aliona Chircu, primara satului Greblești din raionul Strășeni.

„Ca societate nu trebuie să ne relaxăm și să credem că dacă avem o femeie în funcție, atunci ea va rezolva totul pentru noi. Nu trebuie să lăsam armele jos și spunem că am făcut ce trebuie și mai departe depinde de persoana ajunsă în funcție. Presiunea din partea societății civile trebuie să fie aceiași indiferent cine este președinte și atâta timp cât atestăm probleme din perspectiva egalității de gen atât pentru bărbați, cât și pentru femei”, a spus Ecaterina Mardarovici.

Directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50 este de părere că bărbații nu își pot ierta că sunt conduși de femei, fapt care le provoacă unora frustrare și lipsă de cooperare.

Pe de altă parte, primara Aliona Chircu consideră că egalitatea de gen nu impune limite nimănui, chiar dacă aceasta nu slăbește concurența între bărbați și femei.

„Noi nu vrem să întrecem pe nimeni, să luăm locul cuiva, vrem doar locul nostru în societate unde fiecare să se poată afirma indiferent că e bărbat sau femeie. Scopul nostru este de a crea o societate unde fiecare are acces la surse de informații, la proiecte, oportunități și funcții în politică sau management. Înțelegem deocamdată ca aceste se pot obține numai prin luptă”, a menționat primara satului Greblești din raionul Strășeni.

Totodată invitatele au menționat că egalitatea de gen nu ține doar de reprezentarea femeilor în structuri de stat sau politice. Potrivit lor, astăzi bărbații și femeile beneficiază de foarte multe drepturi egale stipulate în legi. Printre acestea sunt concediile de îngrijire a copiilor, protecția împotriva violenței și altele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #emisiune #femei #Moldova #RliveTV

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.