După trei decenii de activism civic, femeile din Republica Moldova au înregistrat mai multe succese în diferite domenii. Cea mai mare reușită este însă alegerea unei femei în funcția de Președintă a țării. Acest succes ar trebuie să fie un model și pentru alte femei să se implice mai activ în viața politică, iar pentru alegători – să depășească mentalitatea rudimentară care se bazează pe stereotipuri legate de gen.

Ideile aparțin invitatelor emisiunii „Consens Național” Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50, și Aliona Chircu, primara satului Greblești din raionul Strășeni.

„Ca societate nu trebuie să ne relaxăm și să credem că dacă avem o femeie în funcție, atunci ea va rezolva totul pentru noi. Nu trebuie să lăsam armele jos și spunem că am făcut ce trebuie și mai departe depinde de persoana ajunsă în funcție. Presiunea din partea societății civile trebuie să fie aceiași indiferent cine este președinte și atâta timp cât atestăm probleme din perspectiva egalității de gen atât pentru bărbați, cât și pentru femei”, a spus Ecaterina Mardarovici.

Directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50 este de părere că bărbații nu își pot ierta că sunt conduși de femei, fapt care le provoacă unora frustrare și lipsă de cooperare.

Pe de altă parte, primara Aliona Chircu consideră că egalitatea de gen nu impune limite nimănui, chiar dacă aceasta nu slăbește concurența între bărbați și femei.

„Noi nu vrem să întrecem pe nimeni, să luăm locul cuiva, vrem doar locul nostru în societate unde fiecare să se poată afirma indiferent că e bărbat sau femeie. Scopul nostru este de a crea o societate unde fiecare are acces la surse de informații, la proiecte, oportunități și funcții în politică sau management. Înțelegem deocamdată ca aceste se pot obține numai prin luptă”, a menționat primara satului Greblești din raionul Strășeni.

Totodată invitatele au menționat că egalitatea de gen nu ține doar de reprezentarea femeilor în structuri de stat sau politice. Potrivit lor, astăzi bărbații și femeile beneficiază de foarte multe drepturi egale stipulate în legi. Printre acestea sunt concediile de îngrijire a copiilor, protecția împotriva violenței și altele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #emisiune #femei #Moldova #RliveTV

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.