După trei decenii de activism civic, femeile din Republica Moldova au înregistrat mai multe succese în diferite domenii. Cea mai mare reușită este însă alegerea unei femei în funcția de Președintă a țării. Acest succes ar trebuie să fie un model și pentru alte femei să se implice mai activ în viața politică, iar pentru alegători – să depășească mentalitatea rudimentară care se bazează pe stereotipuri legate de gen.

Ideile aparțin invitatelor emisiunii „Consens Național” Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50, și Aliona Chircu, primara satului Greblești din raionul Strășeni.

„Ca societate nu trebuie să ne relaxăm și să credem că dacă avem o femeie în funcție, atunci ea va rezolva totul pentru noi. Nu trebuie să lăsam armele jos și spunem că am făcut ce trebuie și mai departe depinde de persoana ajunsă în funcție. Presiunea din partea societății civile trebuie să fie aceiași indiferent cine este președinte și atâta timp cât atestăm probleme din perspectiva egalității de gen atât pentru bărbați, cât și pentru femei”, a spus Ecaterina Mardarovici.

Directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50 este de părere că bărbații nu își pot ierta că sunt conduși de femei, fapt care le provoacă unora frustrare și lipsă de cooperare.

Pe de altă parte, primara Aliona Chircu consideră că egalitatea de gen nu impune limite nimănui, chiar dacă aceasta nu slăbește concurența între bărbați și femei.

„Noi nu vrem să întrecem pe nimeni, să luăm locul cuiva, vrem doar locul nostru în societate unde fiecare să se poată afirma indiferent că e bărbat sau femeie. Scopul nostru este de a crea o societate unde fiecare are acces la surse de informații, la proiecte, oportunități și funcții în politică sau management. Înțelegem deocamdată ca aceste se pot obține numai prin luptă”, a menționat primara satului Greblești din raionul Strășeni.

Totodată invitatele au menționat că egalitatea de gen nu ține doar de reprezentarea femeilor în structuri de stat sau politice. Potrivit lor, astăzi bărbații și femeile beneficiază de foarte multe drepturi egale stipulate în legi. Printre acestea sunt concediile de îngrijire a copiilor, protecția împotriva violenței și altele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #emisiune #femei #Moldova #RliveTV

Valul de caniculă care s-a abătut asupra Italiei, cel de-al patrulea din acest an, este prognozat să continue cel puțin încă o săptămână, temperaturile urmând să se apropie de valori de 38-39 de grade Celsius în unele zone, informează luni agenția ANSA.

Luni, 19 dintre cele 27 de mari orașe monitorizate de Ministerul Sănătății în vederea emiterea alertelor de caniculă erau vizate de gradul maxim de alertă, codul roșu – Ancona, Bari, Bologna, Campobasso, Catania, Civitavecchia, Florența, Frosinone, Genova, Latina, Messina, Napoli, Palermo, Perugia, Pescara, Reggio Calabria, Rieti, Roma și Viterbo. Brescia li se va alătura miercuri, iar numărul total al orașelor vizate de cod roșu va ajunge astfel la un total de 20.

Pentru prima dată, toate cele 27 de mari orașe au fost vizate joi de un cod roșu, deși furtunile care s-au produs ulterior au contribuit la o ușoară scădere a temperaturilor în mare parte din nordul Italiei. Codul roșu (nivelul 3) indică o situație de urgență provocată de caniculă prelungită și care presupune un risc general ridicat pentru sănătate, chiar și pentru tinerii care au o stare bună de sănătate, transmite Agerpres.

Potrivit experților, canicula din vara aceasta ar putea provoca un număr de decese cuprins între 5.000 și 7.000 peste numărul obișnuit. Printre acestea și un bărbat din Republica Moldova care muncea ilegal pe un șantier și care a murit pe 4 august în prima lui zi de muncă. Potrivit autopsiei, decesul a fost provocat de un șoc termic și de un infarct. Trei persoane au murit duminică după ce li s-a făcut rău pe când se aflau la mare – o femeie de 68 de ani în apropiere de Salerno, un bărbat de 80 de ani la Ansedonia și un bărbat de 61 de ani în Cinque Terre, Liguria.

Potrivit oamenilor de știință, criza climatică cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activitățile umane face ca evenimente meteo extreme precum valurile de caniculă, secetă, furtunile și inundațiile să fie mai frecvente și mai intense.