În data de 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”.

În anul 1988, la sudul Moldovei, în orașul Comrat, intelectualii găgăuzi s-au întrunit la mese de discuții pentru a dezbate teme pe subiecte istorice și culturale. Aceștia erau preocupați de faptul că limba găgăuză a început treptat să dispară din viața cotidiană și nu se mai preda în școli. Atunci, reprezentanți ai intelectualității găgăuze au creat mișcarea „Gagauz HalKı”, în traducere „Poporul găgăuz”.

În data de 21 mai 1989, a avut loc primul congres al mișcării, unde s-a cerut crearea unei republici autonome în sudul Moldovei cu capitala la Comrat. Peste un an, la 19 august 1990, grupul condus de Stepan Topal a proclamat Găgăuzia ca republică autonomă din cadrul URSS. Guvernul de la Chișinău a calificat această decizie drept neconstituțională. În martie 1991, pe teritoriul Găgăuziei a fost organizat un referendum la care s-a votat în unanimitate pentru rămânerea în cadrul URSS.

Între timp, pe 27 august, Moldova a obținut independența. Pe acest fundal, disensiunile dintre Chișinău și Comrat s-au intensificat. După un proces lung de negocieri, cu implicarea mai multor actori naționali și internaționali, precum liderul Turciei, cu mai multe compromisuri din ambele părți, Comratul acceptă revenirea comunității găgăuze cu statut special în câmpul constituțional al Republicii Moldova.

În data de 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”, însemnând unitatea țării cu garantarea unor drepturi autonome de autogestiune.

Astăzi, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova și are trei limbi oficiale.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră UTA Găgăuzia drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vitalii Sîrf, istoric, doctor în științe filologice: „Apariția Găgăuziei este un eveniment major pentru găgăuzii din regiunea noastră, dar și un bonus mare pentru toată Republica Moldova. Prin negocieri, pe cale legală, nu prin vărsare de sânge, a apărut o autonomie”.

Ivan Duminica, doctor în istorie: „Atunci când vorbesc despre găgăuzi cu cetățenii străini, eu precizez că acesta este cel mai bun exemplu, când pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice un conflict a fost soluționat pașnic. Specificul Republicii Moldova constă în factorul multietnic, ceea ce trebuie să devină cartea de vizită a țării”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#creare #istorie #UTA Gagauzia

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.