În data de 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”.

În anul 1988, la sudul Moldovei, în orașul Comrat, intelectualii găgăuzi s-au întrunit la mese de discuții pentru a dezbate teme pe subiecte istorice și culturale. Aceștia erau preocupați de faptul că limba găgăuză a început treptat să dispară din viața cotidiană și nu se mai preda în școli. Atunci, reprezentanți ai intelectualității găgăuze au creat mișcarea „Gagauz HalKı”, în traducere „Poporul găgăuz”.

În data de 21 mai 1989, a avut loc primul congres al mișcării, unde s-a cerut crearea unei republici autonome în sudul Moldovei cu capitala la Comrat. Peste un an, la 19 august 1990, grupul condus de Stepan Topal a proclamat Găgăuzia ca republică autonomă din cadrul URSS. Guvernul de la Chișinău a calificat această decizie drept neconstituțională. În martie 1991, pe teritoriul Găgăuziei a fost organizat un referendum la care s-a votat în unanimitate pentru rămânerea în cadrul URSS.

Între timp, pe 27 august, Moldova a obținut independența. Pe acest fundal, disensiunile dintre Chișinău și Comrat s-au intensificat. După un proces lung de negocieri, cu implicarea mai multor actori naționali și internaționali, precum liderul Turciei, cu mai multe compromisuri din ambele părți, Comratul acceptă revenirea comunității găgăuze cu statut special în câmpul constituțional al Republicii Moldova.

În data de 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”, însemnând unitatea țării cu garantarea unor drepturi autonome de autogestiune.

Astăzi, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova și are trei limbi oficiale.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră UTA Găgăuzia drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vitalii Sîrf, istoric, doctor în științe filologice: „Apariția Găgăuziei este un eveniment major pentru găgăuzii din regiunea noastră, dar și un bonus mare pentru toată Republica Moldova. Prin negocieri, pe cale legală, nu prin vărsare de sânge, a apărut o autonomie”.

Ivan Duminica, doctor în istorie: „Atunci când vorbesc despre găgăuzi cu cetățenii străini, eu precizez că acesta este cel mai bun exemplu, când pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice un conflict a fost soluționat pașnic. Specificul Republicii Moldova constă în factorul multietnic, ceea ce trebuie să devină cartea de vizită a țării”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#creare #istorie #UTA Gagauzia

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul Madridului, pentru apărarea pensiilor publice, înaintea alegerilor legislative anticipate din 29 noiembrie, în timp ce premierul Pedro Sanchez a promis că, dacă va rămâne la guvernare, va consolida prin constituție dreptul la avort și va menține dreptul la eutanasie, conform AFP și EFE, citate de Agerpres.

Conform AFP, aproximativ 25.000 de persoane au participat la manifestația din capitala spaniolă, conform datelor comunicate de prefectura Madridului. Protestatarii au cerut protejarea sistemului public de pensii și a serviciilor publice, în contextul acuzațiilor lansate de stânga la adresa Partidului Popular (PP), de opoziție, privind o posibilă privatizare parțială a sistemului public de pensii.

Marșul s-a desfășurat în liniște, pe o distanță de aproape doi kilometri, între gara Atocha și strada Alcala, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin piața Cibeles.

„Pensiile trebuie să fie intangibile!”, a declarat Pilar, o femeie de 64 de ani, citată de AFP. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de privatizare a serviciilor și a cerut apărarea educației și sănătății publice. Un alt participant, Juan Fernandez, în vârstă de 38 de ani, angajat în administrația publică la Sevilia, a spus că trăiește „în incertitudine” în privința viitoarei sale pensii și s-a opus unei reforme care ar permite privatizarea sistemului.

Liderul PP, Alberto Alberto Nuñez Feijoo, a declarat, luni, că formațiunea sa va majora pensiile conform legii dacă va câștiga alegerile. Declarația a venit ca răspuns la acuzațiile guvernului condus de Sanchez, potrivit cărora conservatorii ar intenționa să modifice mecanismul actual de indexare a pensiilor în funcție de inflație, aplicat de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul anului 2021, PP a votat împotriva proiectului de lege, criticând costurile acestuia pentru finanțele publice.

În paralel cu dezbaterea privind pensiile, Pedro Sanchez a abordat drepturile sociale și economice în cadrul unui miting de precampanie organizat sâmbătă la Palatul Congreselor din Granada. Liderul socialist a afirmat că, dacă va conduce guvernul în următoarea legislatură, va consolida și va garanta prin constituție dreptul la avort.

Sanchez a promis, de asemenea, că va menține eutanasia ca „o cucerire” și a avertizat asupra reducerilor de drepturi sociale și economice pe care, în opinia sa, le-ar putea aduce guvernele Partidului Popular sau ale formațiunii de extremă dreapta Vox, relatează agenția spaniolă EFE.

Premierul l-a criticat pe Feijoo pentru declarațiile acestuia despre feminism și drepturile femeilor. „A fi feminist nu înseamnă să crești printre femei, a fi feminist nu înseamnă să restrângi drepturile femeilor”, a afirmat Sanchez, adăugând că niciun bărbat nu ar trebui să mai controleze drepturile și corpul femeilor.

La mitingul din Granada, Sanchez a fost însoțit de Maria Jesus Montero, liderea socialiștilor din Andaluzia. El și-a început discursul prin lectura poemului „Cantos nuevos”, al poetului Federico Garcia Lorca, originar din această regiune.

Pedro Sanchez a convocat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie, după ce parlamentul spaniol a respins, la începutul lunii octombrie, două măsuri guvernamentale privind criza locuințelor. Decizia vine în contextul dificultăților coaliției de guvernare de a obține sprijin parlamentar pentru proiectele sale. Premierul a declarat că urmărește obținerea unei majorități progresiste mai largi pentru a putea continua reformele și a aborda probleme precum inegalitățile sociale, serviciile publice și accesul la locuințe, potrivit agenției Reuters.

În Spania, pensia medie pentru limită de vârstă era de 1.576 de euro pe lună în septembrie, pentru aproape 6,8 milioane de beneficiari, potrivit autorităților spaniole, citate de AFP.