La secția de votare din Stockholm, cetățenii moldoveni au avut ocazia să-l întâlnească pe criticul de film Anton Dolin, care recent a obținut cetățenia Republicii Moldova. El a venit să-și exercite pentru prima dată dreptul de vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Prezența sa a fost remarcată de alegători și de membrii secției de votare, care au salutat implicarea lui Dolin în procesul electoral. Reprezentanții secției au reamintit că fiecare vot contează și că diaspora are un rol important în stabilirea viitorului Republicii Moldova.

Secțiile de votare din Suedia, dar și din Finlanda, Norvegia și Islanda, sunt deschise între orele 07:00 și 21:00 (ora locală), oferind posibilitatea cetățenilor moldoveni din nordul Europei să participe la scrutin.

Anton Dolin este un cunoscut jurnalist, critic de film și autor de cărți despre cinematografie. După începutul războiului în Ucraina, a părăsit Rusia și s-a stabilit în străinătate. În toamna aceluiași an, Ministerul Justiției al Federației Ruse l-a inclus pe lista persoanelor desemnate drept „agenți străini”. În august 2024, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a acordat lui Anton Dolin și familiei sale cetățenia moldovenească. Părinții și copiii săi au primit de asemenea pașapoarte moldovenești.

Între timp, autoritățile ruse au deschis pe numele lui Dolin un dosar penal pentru „neîndeplinirea obligațiilor unui agent străin”. Conform anchetatorilor, acesta ar fi încălcat în repetate rânduri cerințele legislației privind activitatea persoanelor desemnate cu acest statut. Legea rusă prevede până la doi ani de închisoare pentru astfel de acuzații. În plus, recent au fost introduse modificări legislative prin care este suficientă o singură încălcare administrativă pentru declanșarea răspunderii penale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri parlamentare #Anton Dolin #Rusia

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.