„Noua” Notre-Dame este o catedrală plină de lumină, cu inserții de modernitate sobră. Deși macaralele și schelele sunt încă vizibile, maxi-șantierul care a costat peste 700 de milioane de euro este de acum finalizat. În interiorul Notre-Dame, distrus de un incendiu în urmă cu cinci ani, a fost renovată cu elemente revoluționare, desigur urmând tradiția, dar cu multe inovații, relatează La Repubblica.

Președintele Emmanuel Macron intenționează să transforme redeschiderea, programată pentru 7 decembrie, într-un eveniment de amploare internațională, cu participarea unor artiști de renume mondial, inclusiv există zvonuri despre prezența lui Paul McCartney, deși aceasta nu este confirmată.

Cu toate acestea, Macron și-a exprimat dezamăgirea față de absența Papei Francisc, care va fi în Corsica la mijlocul lunii decembrie pentru a-l întâlni pe noul cardinal François Bustillo. Vaticanul a precizat că decizia Papei nu este o lipsă de respect, ci o alegere conștientă de a se concentra asupra suburbiilor, în special a insulelor din Marea Mediterană, unde se luptă cu problemele umanității.

Credincioșii și vizitatorii care intră în catedrală vor fi întâmpinați de o axă centrală cu un mobilier liturgic minimalist din bronz brun, un perete cu relicve din lemn de cedru și o imensă aureolă din sticlă aurie ce încadrează coroana de spini a lui Hristos, salvată miraculos din flăcări.

Pereții din piatră ai catedralei au fost restaurați la nuanța lor originală, ocru, iluminând toate spațiile interioare. Vitraliile au fost curățate și recondiționate, scoțând în evidență culorile vibrante, iar decorațiunile din capele se remarcă acum pe podeaua în carouri alb-negru.

„Este ca o redescoperire a Capelei Sixtine”, mărturisește managerul de șantier, Philippe Jost. Turla catedralei, care s-a prăbușit în fața tuturor, a fost reconstruită, iar recent, clopotele au răsunat din nou, inclusiv unul care a fost folosit la Stade de France pe durata Jocurilor Olimpice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Imaginile recente oferite de eparhie arată noul altar, semicircular și din bronz, menit să emane „nobila simplitate”. Cele 1.500 de scaune din stejar masiv, realizate în Landes, adaugă un aer contemporan. Arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich, susține această alegere modernă a mobilierului liturgic, delegând designul veșmintelor și al ornamentelor stilistului pop Jean-Charles de Castelbajac.

Potrivit antena3.ro, vizitatorii vor avea o nouă direcție de circulație, trecând printr-un spațiu de informare și un butic amenajat sub coloane. În primele săptămâni, turiștii vor trebui să-și rezerve bilete online pentru a vizita catedrala, iar platforma va fi deschisă cu câteva zile înainte de inaugurare. Eparhia estimează în jur de cincisprezece milioane de vizitatori anual.

Propunerea guvernului de a introduce taxe pentru turiști a relansat discuții în Franța despre finanțarea patrimoniului religios. Deși Notre-Dame este proprietatea statului, care se ocupă de restaurarea sa, s-au strâns 846 de milioane de euro din donații venite din 150 de țări.

Cauza incendiului nu a fost elucidată, fiind considerat un accident. Acum, catedrala beneficiază de un sistem de prevenire a incendiilor cu camere cu infraroșu, bariere împotriva incendiilor și jeturi de apă pe grinzile acoperișului.

#incendiu #Notre Dame #renovare

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.