Curs valutar
  • EUR
    20.1386
    0%
  • USD
    17.2686
    0%
  • RUB
    0.2046
    0%
  • RON
    3.8327
    0%
  • UAH
    0.3865
    0%

Toate știrile

27 august 2026

Lista țărilor unde s-au înregistrat morți din cauza evenimentelor meteo extreme amplificate de schimbările climatice

17 Nov. 2024, 09:18
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
17 Nov. 2024, 09:18 // În Lume //  Elena Putregai

Schimbările climatice au agravat cele mai severe zece evenimente meteorologice, cu cel mai mare număr de morţi din ultimii 20 de ani, contribuind la moartea a peste 570.000 de oameni pe întreaga planetă, potrivit unei analize realizate de oameni de ştiinţă. România se află pe lista țărilor unde s-au înregistrat decese din cauza evenimentelor meteo extreme. Concluziile unei analize realizate de climatologi „subliniază cât de periculoase au devenit deja evenimentele de vreme extremă” în contextul unei încălziri cu doar 1,3 grade Celsius a temperaturii globale în comparaţie cu nivelurile preindustriale.

Analiza subliniază, de asemenea, urgenţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră care determină creşterea temperaturilor şi fenomene suplimentare de vreme extremă, au spus cercetătorii, potrivit dpa, preluată de Agerpres. În prezent, omenirea se îndreaptă spre o încălzire cu 3 grade Celsius până la sfârşitul acestui secol – un nivel catalogat recent de secretarul general al ONU drept „catastrofal”.

Evaluarea a fost realizată de reţeaua ştiinţifică World Weather Attribution şi este publicată cu prilejul celei de-a 10-a aniversări de la înfiinţarea sa, în 2014. Raportul îşi propune o analiză a impactului schimbărilor climatice asupra evenimentelor de vreme extremă din perioada care a urmat. Marchează totodată împlinirea a 20 de ani de la primul „studiu de atribuire” – care a atribuit un rol schimbărilor climatice în cadrul unui eveniment meteorologic – şi care a fost publicat de oamenii de ştiinţă britanici în 2004, cu prilejul valului de caniculă devastatoare din 2003, ce a dus la moartea a 70.000 de persoane în Europa.

Cele mai devastatoare zece evenimente, care au dus la moartea a cel puţin 576.042 de persoane, includ trei cicloane tropicale, patru valuri de caniculă, o secetă şi două inundaţii. Este menţionat şi valul de căldură din 2022, care a afectat mare parte din teritoriul Europei – inclusiv Marea Britanie, unde s-au înregistrat temperaturi record de 40 de grade Celsius – şi care a dus la zeci de mii de decese pe continentul nostru.

Potrivit evaluării, schimbările climatice au crescut de mai multe ori probabilitatea de producere a temperaturilor extreme din acea vară şi a determinat creşterea acestora cu până la 4 grade Celsius. Analiza menţionează valurile de caniculă din Europa produse în 2015 şi 2023, cel din urmă aducând temperaturi în vestul zonei mediteraneene care ar fi fost „imposibile” în absenţa schimbărilor climatice.

În cazul tuturor celor zece evenimente „vedem amprentele schimbărilor climatice”, care au sporit intensitatea şi probabilitatea fenomenelor, au spus oamenii de ştiinţă. Cercetătorii avertizează că bilanţul deceselor este „mult subevaluat”, întrucât este posibil să fi existat câteva milioane de decese asociate valurilor de căldură şi care nu au fost raportate în statisticile oficiale.

„Schimbările climatice nu sunt o ameninţare îndepărtată”, a spus Friederike Otto, cofondatoarea şi directoarea World Weather Attribution, la Centrul pentru politică de mediu din cadrul Imperial College din Londra. „Au agravat evenimentele meteo extreme care au dus la moartea a peste 570.000 de persoane. Studiul ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru liderii politici care susţin în continuare combustibilii fosili ce provoacă încălzirea planetei şi distrug vieţi. Dacă ardem în continuare petrol, gaz şi cărbune, suferinţa va continua”, a adăugat ea.

Potrivit cercetătorilor, multe dintre decesele cauzate de vremea extremă puteau fi prevenite.

Statele ar trebui să accelereze eforturile de pregătire, inclusiv implementarea unor sisteme de avertizare timpurie şi creşterea rezistenţei oraşelor prin măsuri precum zone umede, terase verzi, păduri urbane şi adăposturi pentru situaţii de urgenţă, dar şi să se asigure că infrastructuri precum barajele sunt rezistente în faţa schimbărilor climatice. Însă există anumite limite în privinţa capacităţii de adaptare a comunităţilor la unele dintre cele mai extreme evenimente produse la nivel global şi care vor deveni mai frecvente pe măsură ce utilizarea combustibililor fosili vor cauza în continuare creşterea temperaturilor globale, au mai spus autorii raportului.

„Bilanţurile masive de morţi pe care le tot întâlnim în urmările evenimentelor meteo extreme arată că nu suntem pregătiţi nici măcar pentru o încălzire cu 1,3 grade, ca să nu mai vorbim de 1,5 grade sau de 2 grade”, a declarat Roop Singh, de la Centrul Climatic Crucea Roşie – Semiluna Roşie. „Fiecare ţară trebuie să se pregătească pentru viitor. A investi în sisteme de avertizare timpurie, modernizarea infrastructurii depăşite şi reorientarea politicilor pentru a-i susţine pe cei mai vulnerabili sunt acţiuni-cheie care pot reduce drastic impactul vremii extreme. Dar în ultimă instanţă, trebuie să reducem emisiile. Cu fiecare fracţiune de grad de încălzire, vom fi martorii mai multor evenimente care vor bate recorduri şi care vor împinge statele la limită, indiferent de cât de pregătite vor fi”, a mai spus el.

Cele mai ucigașe evenimente meteo

Evenimentele meteorologice cu cel mai mare număr de morţi din ultimii 20 de ani, toate agravate de schimbările climatice, sunt următoarele:

2007: ciclonul Sidr, Bangladesh, care a provocat 4.234 decese

2008: ciclonul Nargis, în sudul Myanmar, 138.366 decese

2010: caniculă, vestul Rusiei, 55.736 decese

2011: secetă, Somalia, 258.000 decese

2013: inundaţii, Uttarakhand, India, 6.054 decese

2013: taifunul Haiyan, Filipine, 7.354 decese

2015: val de caniculă în Europa, Franţa, 3.275 decese

2022: val de caniculă în Europa, Italia, Spania, Germania, Franţa, Grecia, România, Portugalia, Marea Britanie, 53.542 decese

2023: val de caniculă în Europa, Italia, Spania, Germania, Grecia, Franţa, România, 37.129 decese

2023: furtuna Daniel, Libia, 12.352 decese.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
27 Aug. 2026, 17:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
27 Aug. 2026, 17:20 // Slider //  Daniela Baranovschi

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”