Este imposibil să dezvolți o națiune de antreprenori peste noapte, însă cam acest lucru s-a întâmplat în Republica Moldova odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, când, din lipsă de bani, toată lumea s-a apucat să facă comerț cu diverse bunuri de consum care anterior lipseau cu desăvârșire.

De aici a apărut și percepția falsă alimentată și de propaganda sovietică anterioară că oamenii de afaceri sunt niște speculanți. Totuși, fără inițiativă privată nu poate exista economie de piață. Afacerile private sunt în mare parte cele care produc bunuri și servicii, generează bunăstarea societății și, prin impozite venituri la buget și redistribuirea veniturilor. Afacerile private nu înseamnă doar comerț ci și producție, locuri de muncă și salarii. Din acest motiv tot mai multă lume cu inițiativă se gândește la o afacere proprie.

Într-una din edițiile podacstului „De unde apar banii”, realizat de Banca Națională a Moldovei, economistul Veaceslav Ioniță încearcă să enumere toate sursele de finanțare pentru o afacere.

Economiile proprii pe care le puteți păstra chiar la bancă
Rudele și prietenii
Instituțiile financiare nebancare (companiile de leasing, asociațiile de economii și împrumut; și companiile de microfinanțare)
Creditul de la furnizori
Creditul de la consumator
Credit.

Pentru mai multe detalii ascultați podcastul integral.

#BNM #Educatie Financiara #Veaceslav Ionita

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.