Comisia specială pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului a inițiat concursul pentru selectarea a doi candidați ca să ocupe poziția de Ombudsman, iar doritorii pot depune dosarele până la data de 21 ianuarie 2022.

Candidat la funcția de Avocat al Poporului poate fi persoana care întrunește cumulativ următoarele condiții:

este cetățean al Republicii Moldova;
nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciară sub forma tutelei;
deține diplomă de licență sau echivalentul acesteia;
d) are o vechime în muncă de cel puțin 10 ani și o activitate notorie în domeniul apărării și promovării drepturilor omului;
se bucură de o reputație ireproșabilă;
cunoaște limba de stat;
nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației de a nu admite manifestări de corupție;
nu are antecedente penale, inclusiv stinse, pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de grațiere;
nu a fost concediată sau eliberată din funcție din motive imputabile;
nu are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate.

În perioada 29 decembrie 2021 – 21 ianuarie 2022, candidații pot depune personal, prin poștă sau prin e-mail dosarul de participare la concurs.

Dosarul de participare la concurs trebuie să conțină următoarele acte (inclusiv cu titlu confirmativ):

Cerere de participare la concurs;
Curriculum vitae;
Scrisoare de motivație redactată în limba de stat (română) ce urmează să conțină suplimentar:
- viziunea asupra activității instituției Avocatului Poporului;
- contribuția personală sau realizări personale în domeniu;
Dovada cetățeniei Republicii Moldova (copia buletinului de identitate și fișa de însoțire);
Studii superioare (copia diplomei/licenței de studii și, opțional – alte acte de studii);
Acte ce confirmă vechimea în muncă de cel puțin 10 ani;
Referință de la două persoane, cu indicarea datelor de contact ale acestora (nume, prenume, adresă electronică, număr de telefon);
Certificat de sănătate (adeverința medicală 086);
Cazierul judiciar;
Declarație pe proprie răspundere precum că nu are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică;
Consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisia specială şi/sau alte autorități antrenate în proces;
Declarație de avere şi interese personale în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa nr.1 din Legea nr.133/2016 cu privire la declararea averii.

Copiile documentelor prezentate de către candidați vor fi prezentate împreună cu documentele originale pentru a se verifica veridicitatea lor sau vor fi autentificate notarial.

Decizia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului (Ombudsman) și Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pot fi accesate AICI.

#avocatul poporului #candidati #concurs

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.