Deși e îndrăgostit de lumea modei de când era copil, Evgheni Hudorojcov și-a legat în mod oficial viața de acest domeniu acum 13 ani. Când vorbește despre relația sa cu hainele, fondatorul brandului „EHO” nu trebuie să-și caută mult timp cuvintele. Totul este simplu – e dragoste în cea mai pură formă a sa. În viziunea designerului, misiunea lui este să facă lumea mai frumoasă. Cu siguranță, acest lucru îi reușește de minune, iar rochiile sale haute couture schimbă percepțiile femeilor despre eleganță.

În cadrul ultimei ediții a emisiunii „Mai departe”, creatorul a discutat cu Artur Gurău despre industria modei din Republica Moldova, evenimentele fashion de la noi, problemele din domeniu, precum și despre lupta „crâncenă” dintre kitsch și frumos.

„Nu știu cum lumea poate să fie mai frumoasă. Sunt unele aspecte ale realității pe care nu vreau să le accept sau pur si simplu mă strădui să nu le văd. Dar este și realitatea care mă inspiră și îmi dă mai multă putere de a afla ce înseamnă frumosul. Frumosul e foarte bizar și, câteodată, diferit. Sunt niște stări generale, care se transferă în haine”.

Evgheni a descoperit pasiunea pentru haine încă din fragedă copilărie, mama sa, Natalia Hudorojcov fiind de profesie designer vestimentar.

„Mama se ocupa. Cred ca asta era din pelincuțe. De acolo a început tot. Am crescut în asta, îmi era permanent interesant. La 13 ani știam cum o să se numească tot și ce am să fac”, menționează creatorul de modă, care de la acea vârstă fragedă își semna toate picturile cu „EHO” – denumirea viitorului său brand.

În pofida predilecțiilor evidente față de industria modei, Evgheni a făcut o cu totul altă facultate, care, deși avea tangențe cu arta, nu îi era aproape de suflet.

„Am făcut design interior, după a fost încercarea de a face arhitectură. În cele din urmă, am terminat designul interior, ca să am document. Facultatea era o condiție de la părinți. Am făcut o înțelegere cu mama. Când am intrat la arhitectură, am început să lucrez în atelier. Mi-am spus că o să fiu bun la universitate, dar o să lucrez la atelier. Ulterior, s-a întâmplat așa că îmi plăcea mai tare la atelier decât la universitate. În perioada aia am început să avem show-uri atât în Moldova, cât și în afara țării și am deschis primul show-room. Respectiv, am decis că arhitectura nu e pentru mine”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După cum menționează designerul, să-și continue studiile la arhitectură însemna să-și ucidă încă trei ani din viață pentru o meserie pe care nu o va practica. Drept urmare, tânărul și-a luat documentele, s-a exmatriculat și s-a mutat la altă universitate și a dat toate diferențele, doar ca să termine studiile în același an.

Părinții au aflat de absolvirea lui Evgheni cu o săptămână înainte de apărarea diplomei. Într-un fel, decizia fiului i-a șocat. Totuși, mai târziu, mama îi mărturisise viitorului designer că voia demult să-i spună să-și ia documentele și să plece de la arhitectură.

„Primul și cel mai important profesor a fost mama, care m-a învățat să iubeasc ceea ce fac. Niciodată nu m-am simțit ca subaltern. Simțeam că sunt parte din echipă. Noi cu mama suntem parteneri”, recunoaște creatorul de modă.

Primele succese ale lui Evgheni au fost la vârsta de 14-15 ani, când făcea schițe și crea după ele haine pentru clientele mamei sale. Întâia ieșire a designerului în afara Moldovei a fost în 2012, peste Prut, la Sibiu. În 2013 – a participat prima dată la Fashion catwalk „Din inimă”. Ulterior, Hudorojcov a început să aibă din în ce mai multe defileuri peste hotare: Paris, Las Vegas, New York, China, București și Spania.

Chiar dacă și-a prezentat colecțiile în mai multe „capitale” ale modei, inima lui Evgheni aparține Parisului – orașul care l-a marcat cel mai mult.

„Însuși Parisul mă marchează. Acolo mă simt ca acasă. Mai bine decât acasă, dacă sincer. Dar fiecare experiență e incomparabilă”, conchide designerul vestimentar.

Ediția integrală a emisiunii cu discuția dintre Artur Gurău și Evgheni Hudorojcov o găsiți mai jos.

Podcastul „Mai departe” poate fi vizionat la RLIVE TV, miercuri de la ora 21:00 și în reluare duminica, la ora 22:00.

#creator de moda #design #EHO #Evgheni Hudorojcov #Mai Departe

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.