Aproape 700 de locuitori din municipiul Bălți, adesea descris ca un oraș cu populație majoritar rusolingvă, care până acum nu au reușit să stăpânească limba română din diverse motive, s-au înscris la cursuri pentru a învăța limba în care au scris poeții Mihai Eminescu și Grigore Vieru. Adulții, de diferite vârste, sunt beneficiarii unui program național de studiere a limbii române, inițiat de Ministerul Educației și Cercetării, transmite Nordnews.md.

„Frumoasă și dulce pe lume poveste, Eu sunt, tu ești, el/ea este.”

„Pentru mine Moldova este casa noastră, bucate naționale, mămăligă, plăcinte și vin.”

În cadrul grupului de cursanți, i-am cunoscut pe soții Letviniuc. Motivația lor, de a participa la programul de învățare a limbii române, a fost influențată de interacțiunile anterioare cu mașinăria birocratică din instituțiile publice.

„Lumea din jur tot mai mult discută în limba română și înțelegi că rămâi în urmă. Îți dorești și să înțelegi și să poți să o vorbești, așa cum știu toți să o vorbească. Este bine să cunoști limba, mai cu seamă aici, unde locuim și vorbesc în limba română este important”, zice Alexandr Letviniuc.

Oleg n-a reușit să învețe româna pentru că s-a născut în Siberia, unde au fost deportați, de regimul sovietic, părinții lui. Cu toate acestea, determinarea sa a învins obstacolele, iar acum se angajează în această călătorie a cunoașterii limbii naționale.

„Eu nu am putut studia limba pentru că am fost deportați în Siberia, iar condițiile erau așa, încât nu oferea posibilitatea să studiem limba română. Așa s-a primit, vreau măcar să mor în limba română”, susține Oleg Cheptea.

„Eu sunt Elena Sîci, eu sunt din Rusia, din orașul Ulianovsk. Acum sunt în Moldova, în orașul Bălți.”

„Fiind fiică de militar, nu a fost nevoie să studiem limba română și noi chiar ne bucurasem. Acum a apărut această posibilitate să studiez limba și cu fiecare an înțelegi necesitatea, pentru că tot mai mulți oameni vorbesc în română, acte în română, putem călători în România, dar nu cunoaștem limba și atunci înțelegi necesitatea”, susține Elena Sîci.

În cadrul grupului condus de profesoara Violina Dănilă, sunt implicați 19 cursanți, iar orele sunt desfășurate de trei ori pe săptămână. Acestea vor dura în perioada 5 aprilie și 31 iunie, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

„Metoda pe care noi o abordăm este cea funcțional comunicativă, adică toate subiectele lecțiilor sunt corelate cu situații de zi cu zi: casa, în familie, la cumpărături, la medic, metodele tradiționale de tratament, atracțiile turistice din Republica Moldova”, menționează Violina Dănilă, asistent universitar la Catedra de limba română și filologie romanică USARB.

12 mii de persoane s-au înscris la Programul național de studiere a limbii române, iar cinci mii dintre aceste au început deja cursurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #cursuri #limba romana

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.