„Guvernul a respectat cadrul legal și a acționat transparent în procesul de desemnare a celor doi judecători la Curtea Constituțională”. Astfel a respins marți, 24 iunie curent, purtătorul de cuvânt al instituției, Daniel Vodă, criticile privind candidaturile propuse de premierul Dorin Recean – Domnica Manole și Sergiu Litvinenco.

„Anunțul privind intenția de numire a fost făcut public din timp, de către prim-ministru, iar decizia a fost supusă votului într-o ședință guvernamentală transmisă public, așa cum prevede legislația. Numirile se bazează pe competențele juridice și experiența profesională ale ambilor candidați”.

În ceea ce privește invocarea necesității de a organiza un concurs pentru selectarea candidaților, a subliniat că actuala Lege privind Curtea Constituțională prevede expres că Guvernul are dreptul de a desemna doi judecători, fără a impune obligativitatea unui concurs public.

„Este o practică regăsită și în alte democrații consolidate, cum sunt, de exemplu, Franța, Germania sau România, unde numirile la Curtea Constituțională sunt realizate direct de către autorități – fie Guvernul, fie Parlamentul, fie președintele țării –, cu o responsabilitate, desigur, politică și juridică deplină, care decurge din aceste nominalizări”.

„Guvernul își asumă această decizie ca pe un act de responsabilitate instituțională, menit să consolideze independența și eficiența Curții Constituționale și respinge orice insinuare potrivit căreia aceste numiri ar avea o altă motivație decât respectarea legii și protejarea ordinii constituționale. Odată numiți în funcție și în exercitarea atribuțiilor de judecători constituționali, aceștia se supun doar Constituției Republicii Moldova”, a conchis Daniel Vodă.

Guvernul a aprobat mai devreme decizia de numire a Domnicăi Manole și a lui Sergiu Litvinenco în calitate de judecători la Curtea Constituțională (CC). Cei doi magistrați sunt numiți pentru un mandat de șase ani, începând cu data de 17 august.

Curtea Constituțională este formată din șase judecători: doi sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #Guvern

Piața mondială a petrolului va ajunge, în ultimul trimestru din 2026, într-o situație de ofertă excedentară, o premieră de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce exporturile de țiței din Golful Persic își revin, în pofida conflictului în desfășurare, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite Bloomberg, notează Agerpres.

„Piața petrolului dă semne timide de reechilibrare, oferta globală depășind cererea pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran”, a precizat agenția care oferă consultanță marilor economii ale lumii în ultimul său raport lunar.

Potrivit AIE, exporturile de petrol din regiunea Golfului au revenit la 74% din nivelurile de dinaintea războiului, datorită unei creșteri semnificative a livrărilor Arabiei Saudite și Irakului, chiar dacă petrolierele continuă să fie vizate de atacuri. De asemenea, stocurile de petrol monitorizate au crescut în octombrie pentru prima dată după luna iunie, a adăugat agenția.

În aceste condiții, AIE și-a îmbunătățit estimările privind oferta mondială de petrol în anul 2026, cu o cantitate semnificativă de 920.000 de barili pe zi. Chiar dacă, la nivel mondial, piața petrolieră se va confrunta în acest an cu un deficit provocat de perturbările producției provocate de război, acest deficit anual ar urma să fie cu 60% mai mic decât cel prognozat de Agenție luna trecută.

Revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, coroborată cu semnalele că președintele Donald Trump s-ar putea abține de la noi acțiuni militare împotriva Iranului, a contribuit la scăderea prețurilor petrolului. Prețurile de referință au scăzut cu aproximativ 18% în această lună, oferind o gură de oxigen consumatorilor și băncilor centrale, prin reducerea presiunii exercitate de costurile ridicate ale combustibililor.

„Exporturile din regiunea Golfului și-au revenit mult mai rapid decât cererea globală de petrol”, a precizat AIE. Livrările din această regiune, excluzând Omanul, au atins luna trecută 18,4 milioane de barili pe zi, în pofida unui val de atacuri asupra petrolierelor, se arată în raportul publicat vineri. Potrivit AIE, Arabia Saudită și-a majorat producția de țiței la 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie, în timp ce producția Irakului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, respectiv 4,6 milioane de barili pe zi.

Per total, AIE estimează că oferta mondială de petrol va crește în acest an cu 920.000 de barili pe zi, până la 101,6 milioane de barili pe zi. În schimb, cererea mondială de petrol va scădea cu 2,68 milioane barili pe zi, până la 102,3 milioane barili pe zi.

Potrivit estimărilor AIE, surplusul de ofertă din acest trimestru urmează să se accentueze semnificativ anul viitor. Pe de altă parte, deși se preconizează că, anul viitor, consumul își va reveni, acesta va rămâne sub nivelurile din 2025. Creșterea cererii va fi concentrată în zona materiilor prime pentru industria petrochimică, în timp ce „prețurile ridicate, electrificarea și eficiența consumului de combustibil” vor tempera redresarea în cazul carburanților auto.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.