„Într-o societate democratică, referendumul este unica formă care permite electoratului, poporului, să participe în mod direct la guvernarea în stat. Acesta este scopul și funcțiile de bază a unui referendum, ca cele mai importante probleme din viața societății și statului să nu fie rezolvate numai prin intermediul instituților de stat, fie Guvern, fie Parlament, dar prin participarea activă a fiecărui cetățan care a atins vârsta electoratului și are dreptul la alegere”. Este explicația oferită de constituționalistul Nicolae Osmochescu, despre plebiscitul din octombrie, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Grupul Media Realitatea.

În opinia acestuia, rezultatele scrutinului vor influența direct viitorul Republicii Moldova.

„Jurnalistă: Care sunt condiționalitățile pentru ca scrutinul să fie considerat validat? Nicolae Osmochescu: Ca în orice scrutin, nu mai puțin de 50+1 din numărul de electorat, și ca să fie pozitiv, 50+1 din participanți. (…) Jurnalistă: Aceleași condiții sunt valabile și pentru referendumul care va fi organizat pe 20 octombrie? Nicolae Osmochescu: Absolut! (…) Următorul referendum, conform Constituției, cu aceeași întrebare, se poate reveni numai devreme decât șase luni după expirarea termenului”, a declarat expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, dacă referendumul va trece, în Constituția țării va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al Republicii Moldova. Iar dacă plebiscitul nu va fi validat, legea supremă nu se modifică, însă țara își continuă drumul spre marea familie europeană. Turul doi nu va avea loc.

Republica Moldova a solicitat aderarea la UE la 3 martie 2022, în aceeași zi cu Georgia și la trei zile după Ucraina. La 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat oficial Consiliului European să i se acorde țării noastre o perspectivă europeană și statut de candidat la aderarea la UE. Pe 23 iunie, Consiliul a acordat R. Moldova statutul de țară candidată la aderare. La 14 decembrie 2023, statele membre ale Uniunii Europene au dat verdictul, iar Moldovei i-au fost deschise negocierile de aderare la UE.

#20 octombrie #Moldova #Nicolae Osmochescu #referendum #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.