VIDEO De ce a eșuat planul Kozak? Kremlinul voia să aducă în dreapta Nistrului 2000 de soldați

Atunci când s-a elaborat planul Kozak, Kremlinul a vrut să aducă în dreapta Nistrului 2000 de soldați. Acesta ar fi fost motivul pentru care ex-președintele Voronin ar fi refuzat să semneze documentul.

Opinia a fost expusă în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de către analistul Igor Boțan. Expertul a menționat că textul parafat fusese expediat la Moscova, apoi a fost transmis Chișinăului cu modificări.

„Când a fost elaborat planul Kozak, textul parafat a fost transmis la Moscova. Când a venit înapoi, era introdusă o clauză suplimentară privind intenția Rusiei de a disloca deja pe partea dreaptă a Nistrului 2000 de soldați care ar fi trebuit să garanteze statutul de stat federal, cu trei subiecți. Atunci președintele Voronin a declarat că asta contravine statutului de neutralitate”, a explicat Boțan în studioul RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, în opinia expertului, prin includerea statutului de neutralitate în Constituție autoritățile din Moldova ar fi încercat să evite atragerea țării în acordul de securitate colectivă a Comunității Statelor Independente.

Pe de altă parte, profesorul Nicolae Negru, unul dintre autorii legii supreme, a relatat că Moldova voia să scape de trupele ruse, dislocate pe teritoriul său, dar a ajuns într-o capcană, deoarece Kremlinul a refuzat să le retragă, iar ONU nu a recunoscut statutul din cauza prezenței armatei a 14-a în stânga Nistrului.

#planul Kozak #federalizare #soldați ruși #Voronin #Moldova

Cu ocazia Zilei mondiale a sănătății mintale, mai mulți locuitori ai municipiului Bălți au participat la un atelier dedicat gestionării anxietății în perioade de criză. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) Moldova, care a organizat evenimentul, intervențiile în domeniul sănătății mintale și sprijinul psihosocial sunt esențiale în situații de criză, oferind suport emoțional și contribuind la consolidarea rezilienței.

„În perioade de urgență și conflict, îngrijirea sănătății mintale poate face diferența între disperare și reziliență, izolare și apartenență, vulnerabilitate și recuperare. Experiența Moldovei arată că investițiile în sănătate mintală și sprijin psihosocial permit oamenilor nu numai să supraviețuiască suferinței războiului, ci și să-și reconstruiască speranța, identitatea și comunitatea”, a declarat Ester Ruiz de Azua, șefa misiunii OIM Moldova.

Participanții atelierului au luat parte la o sesiune de art-terapie, intitulată „Eu și visele mele”. Activitatea a urmărit încurajarea reflecției personale, eliberarea emoțională și crearea unui sentiment de conexiune între participanți.

În colaborare cu Inspectoratul General pentru Migrație din Bălți, echipa a organizat și o sesiune dedicată sănătății mintale a persoanelor afectate de strămutare. Participanții au vizionat un videoclip realizat de regizorul moldovean Alexandru Curilov, care ilustra experiențele copiilor cu părinți migranți, urmat de discuții ghidate menite să îi ajute să-și proceseze emoțiile și să identifice strategii personale de adaptare.

De la începutul războiului, aproape 18.000 de persoane strămutate din Ucraina au primit sprijin prin programele de sănătate mintală ale OIM în Moldova. Printre acestea se numără 1.080 de persoane care au beneficiat de servicii specializate de sănătate mintală.