Atunci când s-a elaborat planul Kozak, Kremlinul a vrut să aducă în dreapta Nistrului 2000 de soldați. Acesta ar fi fost motivul pentru care ex-președintele Voronin ar fi refuzat să semneze documentul.

Opinia a fost expusă în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de către analistul Igor Boțan. Expertul a menționat că textul parafat fusese expediat la Moscova, apoi a fost transmis Chișinăului cu modificări.

„Când a fost elaborat planul Kozak, textul parafat a fost transmis la Moscova. Când a venit înapoi, era introdusă o clauză suplimentară privind intenția Rusiei de a disloca deja pe partea dreaptă a Nistrului 2000 de soldați care ar fi trebuit să garanteze statutul de stat federal, cu trei subiecți. Atunci președintele Voronin a declarat că asta contravine statutului de neutralitate”, a explicat Boțan în studioul RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, în opinia expertului, prin includerea statutului de neutralitate în Constituție autoritățile din Moldova ar fi încercat să evite atragerea țării în acordul de securitate colectivă a Comunității Statelor Independente.

Pe de altă parte, profesorul Nicolae Negru, unul dintre autorii legii supreme, a relatat că Moldova voia să scape de trupele ruse, dislocate pe teritoriul său, dar a ajuns într-o capcană, deoarece Kremlinul a refuzat să le retragă, iar ONU nu a recunoscut statutul din cauza prezenței armatei a 14-a în stânga Nistrului.

#federalizare #Moldova #planul Kozak #soldați ruși #Voronin

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.