VIDEO De ce nu au fost încă condamnați corupții moldoveni? Răspunsul șefei Procuraturii Anticorupție

Procedurile judiciare care respectă drepturile omului durează, afirmă Veronica Dragalin, întrebată de ce nu avem corupți condamnați. În cadrul unui podcast realizat de Vadim Cușnir, șefa Procuraturii Anticorupție a punctat că avem succese în privința combaterii infracționalității, însă sentințele nu pot fi pronunțate peste noapte.

Funcționara s-a referit la dosarele care îi vizează inclusiv pe Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo, Vasile Botnari și Vlad Filat. În opinia sa, cauzele penale sunt complexe.

„Cred că ați observat, tind să am atitudine pozitivă și optimistă. Prima dată, în istoria Republicii Moldova, avem pornite dosare penale împotriva la funcționari de cel mai înalt nivel. E un semnal bun. Următorul pas e că această investigați se termină cu acumularea probelor, ca să fie trimis în judecată. (…) Am trimis în judecată un președinte, un fost prim-ministru, procurorul general, directorul SIS, foști. Sunt persoane de rang înalt. Sunt dosare complexe. (…)

Persoanele astea nu stau la închisoare, pentru că procedura care respectă drepturile omului durează. (…) Nu putem avea așteptări fantastice, într-un sistem care respectă procedura. Sunt sigură că o să avem condamnări, dar durează”, a punctat Dragalin.

Totodată, oficiala a menționat că reputația sa nu poate fi compromisă și a oferit asigurări că nu intenționează să ia mită, deoarece are alte posibilități legale să câștige mai mulți bani, inclusiv în SUA, dacă își va dori asta.

#condamnari #corupți #Veronica Dragalin #Procuratura Anticoruptie.#drepturile omului

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte un milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze.

Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare – deja cele mai mari din alianţă – la 500.000 de soldaţi.

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.