De-a lungul timpului, universitățile din Cahul și Galați au avut colaborări eficiente, însă catalogarea de „extensie” ar putea deranja reprezentanții instituției din Moldova, afirmă Dan Perciun. În opinia sa, autoritățile de la Chișinău au suficiente resurse pentru a o administra.

Ministrul Educației a menționat că precedentul de la Taraclia, unde instituția de învățământ superior a devenit parte a Universității Angel Kanchev din Bulgaria, nu poate fi aplicat și la Cahul. În același timp, Perciun a precizat că acolo erau doar circa 40 de studenți, comparativ cu aproximativ 300 anual, la Cahul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Credem că statul Republica Moldova dispune de toate instrumentele necesare, mai ales acum, în această combinație cu cei de la Universitatea Tehnică, să reușească să mențină competitivitatea. Dar trebuie să recunoaștem că va fi o bătălie nu ușoară pentru studenți în sudul Moldovei, unde concurăm cu cei din Galați”, a explicat Perciun.

Pe 4 februarie, Guvernul a decis absorbirea Universității Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei, după ce subiectul a ajuns în centrul unui scandal.

Mai exact, modificările Codului Educației permiteau rectorului unei instituții superioare de învățământ care o absoarbe pe alte să preia al treilea mandat consecutiv.

Guvernul a decis! Universitatea din Cahul va fi absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei

#Cahul #comasare #galați #universitate #UTM

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.