Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a convocat o ședință cu instituțiile responsabile, ca urmare a prognozelor meteorologice pentru perioada 4-8 februarie 2026, care anunță temperaturi care cresc și scad, precipitații și polei, pentru a preveni și gestiona eventualele riscuri.

În urma ședinței, CNMC a dispus următoarele măsuri:

Inspectoratul General al Poliției (IGP) și Inspectoratul General de Carabinieri (IGC) vor asigura patrularea activă a traseelor naționale imediat cu începerea condițiilor meteo nefavorabile, pentru acordarea suportului necesar participanților la traficul rutier. În caz de blocaje, vor interveni pentru fluidizarea circulației și informarea operativă a populației privind situația din teren.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și Administrația Națională a Drumurilor (AND) vor asigura menținerea practicabilității drumurilor naționale, inclusiv prin aplicarea materialului antiderapant, în funcție de evoluția condițiilor meteo.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Armata Națională vor acorda, la solicitare, suport autorităților publice locale, pe segmentele cele mai afectate sau periculoase, inclusiv pentru asigurarea accesului către obiectivele critice și pentru protecția populației.
Ministerul Energiei va informa oportun populația despre deconectările și reconectările la energia electrică, va pune în aplicare, la necesitate, planul de contingență, și va comunica recomandările specifice situației.
Ministerul Sănătății (MS) va asigura mobilizarea serviciilor medicale și măsuri operative pentru continuitatea actului medical și intervenția promptă în caz de necesitate.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va aduce la cunoștință din timp deciziile privind modificarea programului de activitate al instituțiilor de învățământ, în funcție de evoluția situației.
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) și Serviciul Vamal vor informa populația despre modalitatea de procesare a documentelor la frontieră, inclusiv în cazul unor disfuncționalități ale sistemelor informaționale.

Pe întreaga perioadă, în vederea menținerii ordinii publice și acordării suportului necesar populației, MAI va asigura mobilizarea zilnică a aproximativ 2.300 – 2.400 de angajați și circa 650 de unități de transport, din cadrul IGP, IGC, IGSU și IGPF, în funcție de evoluția situației operative.

Totodată, autoritățile vin și cu câte recomandări către cetățeni:

Informați-vă din timp despre condițiile meteo și starea drumurilor, din surse oficiale.
Evitați deplasările neesențiale, în special în perioadele cu polei și ghețuș (dimineața devreme și seara târziu).
Purtați încălțăminte adecvată sezonului și manifestați prudență sporită în spațiile publice.
Evitați apropierea de copaci, structuri instabile sau fire electrice căzute.
Dacă observați situații de risc sau urgență, apelați Serviciul 112.
Acordați atenție sporită copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități și, la nevoie, oferiți sprijin persoanelor vulnerabile din comunitate.
Recomandări pentru conducătorii auto.
Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie pe drumuri cu polei, gheață sau zăpadă.
Reduceți viteza și adaptați-o astfel încât să permiteți oprirea în siguranță.
Păstrați o distanță de siguranță sporită față de vehiculul din față.
Evitați manevrele bruște (frânări, accelerații, schimbări rapide de bandă).
Evitați depășirile neesențiale, în special pe poduri, viaducte, sectoare umbrite.
Utilizați luminile de întâlnire pe toată durata deplasării.
Verificați starea tehnică a vehiculului înainte de plecare, iar dacă nu aveți experiență în conducerea pe polei, amânați deplasările pe timp de noapte sau pe distanțe lungi.

Pietonii sunt îndemnați să se deplaseze cu pași mici și atenți pe suprafețele alunecoase; să nu țină mâinele în buzunare, pentru a vă putea menține echilibrul; să traverseze străzile doar pe trecerile de pietoni, după o asigurare temeinică; să evite traversarea în fugă sau printre vehicule oprite; să fie conștinți că, în condiții de polei, șoferii pot opri mult mai târziu.

De asemenea, evitați deplasarea, mersul sau staționarea pe gheața râurilor, lacurilor și iazurilor; nu permiteți copiilor să se joace pe suprafețele înghețate ale bazinelor acvatice; evitați pescuitul la copcă și traversarea bazinelor acvatice înghețate, iar în cazul în care observați o persoană căzută în apă, nu interveniți direct și apelați imediat Serviciul 112.

Recomandări pentru mediul de afaceri și autoritățile publice locale:

Asigurați curățarea și material antiderapant în zonele de acces (intrări, scări, parcări).
Monitorizați permanent situația din teritoriu și fiți gata să implementați planurile de contingență proprii.
Asigurați aplicarea materialului antiderapant pe căile de acces, trotuare și zonele publice.
Sprijiniți persoanele vulnerabile din comunitate și mențineți legătura cu serviciile de intervenție.

Centrul Național de Management al Crizelor îndeamnă populația să urmărească paginile oficiale ale autorităților publice și instituțiilor responsabile, pentru informații actualizate și măsuri aplicate sectorial, în funcție de evoluția situației.

#CNMC #institutii #prognoze meteorologice #sedinta

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.