Cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin, a afirmat duminică, 20 februarie curent, pe podiumul Conferinței de Securitate de la München (MSC), președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o declarație aproape indigo cu pledoariile rostite cu o zi în urmă de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, de vicepreședinta SUA Kamala Harris și de șeful diplomației americane Antony Blinken.

În discursul pe care l-a susținut la München, Charles Michel a invocat trei teme – agilitate, unitate și coerență – pe care reprezentanții democrației liberale trebuie să le abordeze pentru a face față “metodelor regimurilor autoritare care nu respectă normele dreptului internațional, care decid să folosească nu numai forța militară, ci și forța hibridă prin atacuri cibernetice și care ne atacă pe noi sau pe prietenii și partenerii noștri”.

“Pe de o parte, trebuie să fim mai agili, ceea ce este dificil, pentru că democrația presupune consultarea, dezbaterea, pentru a forma decizii, în timp ce regimurile autoritare se pot juca rapid și ușor cu viața cetățenilor și pot manipula opiniile. Prin urmare, aceasta este o provocare față de care trebuie să fim extrem de dedicați, mai rapid, respectând în același timp procedurile noastre de deliberare democratică, care se află în centrul încrederii și al transparenței. În al doilea rând, avem nevoie de mai multă unitate. Și aici sunt optimist pentru că ultimele săptămâni au arătat că cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin. El este cel care, în câteva săptămâni, ne-a condus, într-o explozie de forță și unitate, să acționăm împreună într-o manieră extrem de apropiată, cu o calitate a cooperării pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Și apoi, al treilea element, repet, avem nevoie de coerență, trebuie să facem ca acțiunea noastră să fie coerentă cu discursul nostru”, a spus șeful Consiliului European.

The Kremlin hoped to divide and weaken our Alliance.
They have done the exact opposite.

Our unity has been cemented. Both within the EU and across the Atlantic.

We are fully united.
#MSC2022 @MunSecConf pic.twitter.com/v9c3ZAnDLL

— Charles Michel (@eucopresident) February 20, 2022

Viziuni similare au fost exprimate la Conferința de Securitate de la München și de Ursula von der Leyen, Jens Stoltenberg, Kamala Harris și Antony Blinken.

“De la începutul acestei crize provocate de Kremlin, Uniunea Europeană și comunitatea transatlantică sunt pe deplin aliniate și unite”, a spus șefa Comisiei Europene, în vreme ce secretarul general al NATO a afirmat că “dacă scopul Kremlinului este de a avea mai puțin NATO la granițele Rusiei, nu va obține decât mai mult NATO”, iar “dacă vrea să divizeze NATO, nu va obține decât o Alianță și mai unită“.

“Statele Unite, aliații noștri și partenerii noștri, împreună, am realizat o unitate remarcabilă. (…) În fața agresiunii rusești, am fost liniștită și încurajată de acordul larg răspândit în cadrul comunității transatlantice că regulile și normele internaționale vor fi apărate”, a spus și vicepreședinta SUA, iar Antony Blinken a dezvăluit opinia sa că președintele rus Vladimir Putin “a fost surprins” de modul în care NATO și Uniunea Europeană s-au unit în fața provocării reprezentate de Rusia.

Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale s-a desfășurat de vineri până duminică la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei, având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Într-o mostră a situației incerte și tensionate, Rusia a boicotat evenimentul, refuzând să participe.

#MSC #Munchen #UE #Vladimir Putin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.