Un nou protest a avut loc miercuri, 25 februarie, la Palatul Cotroceni din București, unde aproximativ 500 de persoane, majoritatea profesori nemulțumiți de măsurile bugetare, au manifestat împotriva modificărilor care afectează salariile și condițiile de muncă. La protest au participat și studenți, care au afișat pancarte și hârtii cu mesaje precum: „Vă e frică de un popor educat?”, „Performanța se susține, nu se sancționează” și „Minister fără ministru, Educație fără buget. Domnule președinte, ce mai faceți?”, scrie HotNews.

Participanții au cerut în cor demisia premierului României, Ilie Bolojan.

„Motivul pentru care sindicaliștii și profesorii au protestat la Palatul Cotroceni și nu în fața Guvernului este pentru că, în septembrie 2025, după o întâlnire cu reprezentanții profesorilor, președintele Nicușor Dan a promis că va organiza o nouă discuție în cel mult două luni pentru a analiza efectele măsurilor de austeritate”, a transmis liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor.

Protestul are loc în contextul aplicării Legii 141/2025, care a adus mai multe modificări în învățământul preuniversitar contestate de sindicate încă din anul trecut. Printre cele mai importante schimbări se numără: creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână, comasarea a 507 unități de învățământ, modificarea limitelor de elevi pe clasă, schimbări în sistemul de burse pentru elevi și reducerea indemnizației pentru titlul de doctor.

Autoritățile susțin că reorganizările și modificările sunt necesare pentru echilibrarea bugetului și eficientizarea sistemului, în timp ce sindicatele avertizează că acestea duc la creșterea volumului de muncă pentru profesori și la diminuarea sprijinului acordat elevilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bolojan #București #Palatul Cotroceni #profesori #proteste

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, avertizează că prețul energiei electrice din regiune ar putea crește în perioada următoare, pe fondul deficitului de energie și al dependenței de gaz pentru producerea electricității. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, deficitul de energie electrică din regiune este semnificativ, iar o parte din acesta este acoperit prin utilizarea centralelor pe gaz. Energia produsă astfel este mai scumpă, ceea ce influențează direct prețul final.

„În regiune, prețul marginal al energiei electrice este ghidat de prețul la gaz”, a explicat Junghietu.

Ministrul a menționat că situația hidrologică de pe Nistru și Dunăre poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Dacă nivelul producției hidroenergetice va rămâne scăzut, există o probabilitate semnificativă ca prețul energiei electrice să crească, întrucât acesta este influențat în mare parte de costul gazului.

În același timp, energia regenerabilă contribuie la reducerea impactului prețurilor ridicate. Totuși, odată cu apropierea sezonului rece, producția centralelor fotovoltaice va scădea, ceea ce va crește necesitatea unor surse alternative în orele de consum maxim.

Junghietu susține că Republica Moldova trebuie să accelereze investițiile în sisteme de stocare a energiei, astfel încât în orele de vârf să fie nevoie de mai puține importuri.

Ministrul a precizat că, în 2025, Republica Moldova importa practic întreaga cantitate de energie electrică necesară, inclusiv energia procurată de la MGRES. În prezent, însă, ponderea importurilor a scăzut, ajungând la aproximativ 70-77%.

„Sunt zile când noi producem local 30-40% și importăm din România și din Ucraina”, a spus ministrul.

În medie, pe parcursul acestui an, aproximativ 70% din energia electrică consumată în Republica Moldova este importată. O mare parte din aceste importuri sunt necesare în orele de vârf, dimineața și seara, când energia este mai scumpă.

În aceste condiții, Ministerul Energiei pledează pentru dezvoltarea simultană a mai multor capacități: centrale regenerabile, sisteme de stocare și centrale pe gaz flexibile, care să poată produce energie local în perioadele de consum maxim.