Partidul „Democrația Acasă” va participa la consultările de la Președinție privind desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, însă susține că acestea trebuie să fie reale și să nu se transforme într-o simplă formalitate. Declarația a fost făcută de deputatul Alexandru Verșinin, care a criticat modul în care sunt organizate astfel de discuții.

„Vom merge la Președinție, dar nu vom fi martori și complici la aceste consultări de fațadă. Dacă doamna președintă va binevoi să se coboare din turn și să vorbească cu presa, cu cetățenii, o invităm și îi spunem bun venit. Dar dacă în urma consultărilor va fi publicat pe site-ul Președinției un video scurt de 30 de secunde, fără sunet, fără dezbaterile care au loc în urma acestor consultări, noi, fracțiunea Democrația Acasă, nu vom participa la acest circ”, a menționat Verșinin joi, 9 iulie, înainte de ședința Legislativului.

Consultările privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru vor avea loc vineri, 10 iulie, și sâmbătă, 11 iulie.

Potrivit programului anunțat, vineri sunt programate întâlniri cu fracțiunile parlamentare „Democrația Acasă” – la ora 10:00, „Partidul Nostru” – la 11:00, „Alternativa” – la 13:00, „Partidul Comuniștilor din Republica Moldova” – la 14:00 și „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” – la 15:00. Sâmbătă, la ora 10:00, sunt programate consultări cu fracțiunea parlamentară a „Partidului Acțiune și Solidaritate”.

Amintim că, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru în data de 3 iulie. Începând cu 8 iulie, atribuțiile de prim-ministru interimar al Republicii Moldova sunt exercitate de viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#candiat #consultări #Democratia Acasa #premier #Prețedinție

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.