„Sper că au învățat lecția!”, astfel a reacționat deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Olesea Stamate, la anularea concursului pentru spațiile comerciale, deținute de Ilan Șor la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), și modificarea caietului de sarcini, înainte de lansarea unei noi licitații. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

„Eu mă bucur că a fost anulat. Nu am văzut vreun anunț cu privire la lansarea noii licitații, am văzut doar o comunicare din partea Agenției Proprietății Publice către aeroport, în care îi solicită să revizuiască caietul de sarcini și să modifice anumite prevederi, bazându-se pe experiența mai puțin reușită în cadrul primei licitații. Respectiv, vreau să văd și eu caietul de sarcini următor și să vedem în ce măsură au învățat lecția din precedenta licitație și au ținut cont de recomandările APP”, a declarat Stamate.

Olesea Stamate a mai precizat că nu cunoaște dacă Guvernul a emis un aviz asupra inițiativei colegului din PAS, Radu Marian, privind extinderea termenului contractului cu viitorul câștigător al licitației, de la 3 la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima licitație a fost anulată pe motiv că la concurs au depus dosarele doar două companii. Este vorba de firmele „LeBridge și Lagardere, ceea ce nu asigură o concurență suficientă”, anunța anterior ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu.

Ulterior, a fost anunțat un nou concurs, dar dosarul a fost depus doar de Lagardere, iar după prelungirea termenului de aplicare alte companii nu au vrut să participe la tender.

Inițial, AIC anunța că dacă la expirarea termenului prelungit de depunere a dosarelor există un singur candidat, „organizatorul licitației va considera procedura nominalizată a fi finalizată, potrivit prevederilor Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din 29.03.2008 în coroborare cu prevederile Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10.02.2009”.

Deși procurorii anticorupție au pornit investigații și au solicitat copii ale documentelor, invocând faptul că ar putea exista scheme și s-ar fi comis abuz de serviciu, reprezentații AIC au comunicat anterior pentru Realitatea.md că licitația nu se suspendă și nici nu se anulează. După încheierea termenului de depunere a actelor, însă, Aeroportul a făcut anunțul: licitația va fi relansată.

#Aeroport #licitatie #Olesea Stamate

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.