Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Olesea Stamate, susține că Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție (PA) nu pot fuziona. Declarația a fost făcută la o emisune de la Vocea Basarabiei.

„Dacă se lichidează CNA acești ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigații trebuie să plece undeva ca ulterior să fie detașați la noua procuratură. Ei ipotetic ar putea trece la MAI, la vamă, la frontieră, ca ulterior să fie detașați. Salariile la CNA sunt mai bune decât la MAI. Ofițerii CNA sunt specializați pe lupta cu corupția, dar ei au experiența respectivă. Mie mi-e frică că în cazul lichidării CNA, ofițerii buni din CNA nu vor pleca la MAI. Este și un salariu mai mic, poate și din punct de vedere al imaginii și prestigiului, nu vor fi interesați să plece la MAI ca ulterior să fie detașați la PA… O soluție ar fi să decuplăm CNA de PA. CNA să continue să investigheze corupția mică și sistemică, lucrând cu procuraturile municipale, iar PA să aibă dosare doar în exercitare, pe corupția mare”, spune Stamate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție ar putea fi comasate, iar în locul lor va apărea Direcția Națională Anticorupție – o structură similară DNA-ului românesc. Despre acest lucru a vorbit anterior președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și președinta țării, Maia Sandu. În această nouă instituție ar putea activa doar procurori și ofițeri de investigații care au trecut evaluarea externă și extraordinară a integrității.

#CNA #comasare #PA

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.