Deputații au cheltuit circa 4 milioane de lei pentru deplasări în 2023, potrivit unei investigații realizate de publicația „Cu Sens”. Pentru transport s-au alocat circa 1,6 milioane de lei, pentru diurne – 1,5 milioane, pentru cazări – 1,1 milioane, iar pentru asigurări medicale – 9600 de lei.

Potrivit Regulamentul cu privire la deplasările în interes de serviciu ale deputaților din Parlament, delegarea acestora se decide de către speaker. În același timp, potrivit materialului publicat de jurnaliștii „Cu Sens”, Igor Grosu parlamentarii care a avut cele mai multe deplasări – 17 la număr, anul trecut. Tot atâtea călătorii de serviciu a efectuat în 2023 și Mihai Popșoi, atunci fiind încă vicepreședinte al Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din fracțiunea PAS, Ina Coșeru a avut 16 deplasări de serviciu, Radu Marian – 12, Igor Chiriac – 11 și Doina Gherman – 10. Pe de altă parte, parlamentarii din opoziție susțin că ar fi ignorați atunci când se decide plecarea în deplasări. Bunăoară, Vlad Bătrîncea a mers doar în două călătorii de serviciu, una la Strasbourg și alta la Bruxelles, unde a efectuat o vizită de studiu.

Igor Grosu a explicat că, dacă opoziția vrea să meargă în deplasări în Federația Rusă, țară care a invadat Ucraina, nu trebuie să o facă din bani publici, iar dacă își doresc să meargă în alte state, solicitările lor vor fi examinate.

Investigația integrală poate fi citită AICI.

#calatorii #cheltuieli #deplasari #deputati #parlament

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.