Legea privind drepturile copilului a fost modificată. Parlamentul votat în lectura a doua proiectul, racordat la Convenția Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Noile prevederi au fost elaborate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Conform autorității, prevederile actuale ale Legii cu privire la drepturile copilului, adoptată în anul 1994, reflectă vag direcțiile prioritate ale statului în domeniu, iar unele dintre acestea și-au pierdut actualitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform noilor reglementări, fiecare drept al copilului este descris pe deplin, conform Convenției ONU. De asemenea, în document sunt stipulate principalele definiții din domeniu, sunt elucidate principiile de asigurare a drepturilor copilului, atribuțiile autorităților publice centrale și locale și interacțiunea acestora în procesul de asigurare a respectării drepturilor copilului, transmite serviciul de presă al Parlamentului.

Textul legii a fost completat cu articole noi, care vizează dreptul copilului la libera exprimare, opinie și participare. Autorii menționează că proiectul promovează interesul copilului de a beneficia de protecție, fără discriminare.

#convenția ONU #drepturile copilului #lege #modificari #parlament

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.