Piloții și sateliții militari americani ar fi înregistrat „mult mai multe” observații cu privire la obiectele zburătoare neidentificate sau așa-zisele OZN-uri de-a lungul timpului, însă puține din informațiile colectate au fost deschise publicului larg, a spus John Ratcliffe, fostul director al Serviciului Național de Informații din SUA.

Întrebat în cadrul unui emisiuni de pe Fox News despre viitorul raport guvernamental cu privire la „fenomene aeriene neidentificate”, Ratcliffe a spus că documentul va îngloba absolut toate observațiile necunoscute de până acum din „întreaga lumea”.

Fostul director al IS este destul de reticent față de componența rapoartelor atunci când acestea sunt făcute publice, sugerând că unele părți mai alarmante din acestea ar putea fi omise. „Sincer, există mult mai multe observații decât cele care au fost făcute publice”, a spus el.

Wow. Maria Bartiromo gets former DNI John Ratcliffe to talk about UFOs ahead a deadline for the government to disclose what it knows about them…

„Usually we have multiple sensors that are picking up these things…there is actually quite a few more than have been made public” pic.twitter.com/qu4VlzrZw1

— Daniel Chaitin (@danielchaitin7) March 19, 2021

„Unele dintre acestea au fost declasificate cu timpul”, a adăugat Ratcliffe.

„Atunci când atingem subiectul observațiilor, vorbim despre obiecte care au fost văzute de piloții de marină sau din cadrul forțelor aeriene, fie de imaginile care au fost preluate prin intermediul sateliților, ce se angajează în acțiuni sau mișcări greu de replicat”.

Un alt impediment major menționat de către John Ratcliff în detectarea OZN-urilor este viteza. Acesta a susținut că „unele dintre ele se deplasează cu o viteză ce depășește bariera sonoră”.

Raportul privind obiectele zburătoare neindentificate ar trebui să fie publicat până la începutul lunii iunie, în conformitate cu o clauză dintr-un pachet de cheltuieli semnat de fostul președinte al SUA, Donald Trump, chiar înainte de a părăsi funcția.

Când este observat un fenomen aerian neidentificat, a spus Ratcliffe, „analiștii încearcă să-l explice drept fiind o potențială perturbare a vremii sau un alt element de rutină”.

„De fapt, am vrut să scot aceste informații publicului larg și să le desclasific înainte de a părăsi funcția”, a spus Ratcliffe, „însă nu am reușit să le obținem într-un format neclasificat la acea vreme”.

Raportul va fi emis de către Departamentul de Apărare și Agențiile de Informații.

#OZN #raport declasificat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.