Bancherul rus Gherman Gorbunțov este cea de-a patra persoană care a primit a doua identitate, emisă de cătrte Agenția Servicii Publice (ASP), fiind precedați de către Vlad Plahotniuc, Dorin Damir și Vaja Jhashi. Anunțul a fost făcut de către directorul ASP, Mircea Eșanu, în cadrul emisiunii televizate de la TV8 „Cutia Neagră”.

Eșanu a dezvăluit că, pentru Gorbunțov s-a solicitat o dublă identitate ca fiind „agent sub acoperire”.

„Eu pot să vă spun acum în principiu acum despre cine este vorba. E vorba de Gorbunțov. Detaliile despre cum a obținut Gorbunțov această dublă identitate este mai puțin important acum. Cert este faptul că actul fals i-a fost perfectat ca persoană sub acoperire. Ceea ce el nu este. L-au făcut și pe ăsta gospodar – agent sub acoperire. Dacă o să vedeți la Procuratură o să găsiți informații că el chipurile a fost martor sub protecție”, a dezvăluit Eșanu.

Totodată, directorul ASP a spus care sunt cele două metode cum se creează dubla identitate sau cea falsă și anume când este un agent sub acoperire sau protecția martorului.

„În cazul lui Gorbunțov, lui i s-a perfectat dubla identitate ca fiind agent sub acoperire. Solicitarea de a i se perfecta această dublă identitate nu a venit de la SIS ci de la Ministerul Afacerilor Interne. Acest lucru s-a întâmplat în 2019, când ministru de Interne era domnul Alexandru Jizdan, iar șef la Inspectoratul General al Poliției Alexandru Pînzari”, a mai mărturisit directorul ASP.

Mircea Eșanu a menționat că, motivația de a solicita dubla identitate pentru Gherman Gorbunțov trebuie să fie făcută de către MAI, deoarece dosarul se află la ei. Totodată, Eșanu afirmă că „nu vede nici mișcare pe acest caz”, comparativ cu cazul lui Damir.

„În cazul lui Gorbunțov eu văd o pauză completă. Eu vă asigur că, instituțiile care au generat identitățile false cunosc despre acest caz. ASP în această cauză este un executor tehnic. Sunt trei instituții ale statului care pot solicita dubla identitate pentru anumite persoane: SIS. CNA și MAI, sub supravegherea Procuraturii Generale, ca să nu abuzeze de acest privilegiu. Procuratura cunoaște foarte bine acest caz”, a spus Eșanu.

Directorul ASP a dezvăluit și numele care l-a luat Gorbunțov după ce i s-a acordat a doua identitate, cea falsă – Chirov Ivan.

De asemenea, Eșanu a anunțat că ASP a retras toate actele false ale celor patru persoane care au primit în 2019 aceste duble identități, iar la Agenție a rămas doar „o scrisoare de confirmare că SIS a solicitat acest lucru”.

„Probe la noi nu au rămas. Întrebați SIS-ul. La ei trebuie să fie toate documentele, pentru că probele au fost retrase la solicitarea SIS pe vremea lui Plahotniuc. Colegii de la SIS au rămas stupefiați să afle că nici la ei nu se găsesc probele de solicitare a acordării a acestor duble identități. Ba mai mult, Ei nici nu au încheiat procedura de lichidare a acestor probe”, afirmat Eșanu.

În final directorul ASP a declarat că toate numele false acordate celor patru persoane nu mai există, deoarece au fost retrase actele, însă dacă s-ar dori tragerea la răspundere, „aceștia au lăsat urme în Registrul de Stat al Alegătorilor”.

Amintim că, cel de-al doilea nume fals primit cu acte în regulă de către Vlad Plahotniuc a fost Novak Vladislav, al lui Vaja Jhashi – Reznic Alexandr, iar de către Dorin Damir numele de Busuioc Dumitru.

#ASP #dubla identitate #Gherman Gorbuntov #Mircea Esanu

Un fost consilier al expertului în boli infecţioase Anthony Fauci a pledat vinovat pentru complot în scopul eludării legislaţiei privind accesul la documente publice şi al ascunderii unor acte guvernamentale referitoare la finanţarea cercetării prin granturi şi la pandemia de COVID-19, transmite Reuters.

David Morens, care a lucrat sub conducerea lui Fauci ca oficial de rang înalt în cadrul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) în timpul pandemiei, a recunoscut acuzaţia de complot în cadrul unei audieri la tribunalul federal din Greenbelt, Maryland.

În vârstă de 78 de ani, acesta fusese pus sub acuzare în aprilie pentru fapte legate de ceea ce procurorii au descris drept o stratagemă de a zădărnici solicitările de acces la documente publice primite de agenţie începând cu aprilie 2020, vizând granturi de cercetare pentru COVID-19.

El riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare la pronunţarea sentinţei, programată pentru 12 noiembrie, scrie News.ro.

„Prin pledoaria de vinovăţie de astăzi, dr. Morens şi-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale şi va continua să facă acest lucru”, a declarat avocatul său, Timothy Belevetz, într-un comunicat.

Recunoaşterea vinovăţiei a avut loc după ce Fauci – care a condus NIAID timp de 38 de ani şi a devenit figura centrală a răspunsului SUA la pandemie – a compărut luna trecută în faţa unei comisii a Senatului. El şi-a invocat în repetate rânduri dreptul de a nu se autoincrimina, acuzându-l totodată pe senatorul republican Rand Paul, un adversar de lungă durată din Kentucky, că duce o campanie „iraţională” pentru a-l vedea închis.

Originile COVID-19 rămân neelucidate. În 2023, FBI a afirmat că o scurgere dintr-un laborator din Wuhan a provocat probabil pandemia, o ipoteză pe care China a calificat-o drept lipsită de „orice credibilitate”.

CIA a declarat în ianuarie 2025 că o scurgere de laborator este probabilă, dar cu un „grad scăzut de certitudine”, în timp ce alte patru agenţii de informaţii americane şi Consiliul Naţional de Informaţii consideră că virusul a apărut cel mai probabil prin transmitere naturală de la un animal.

Procurorii au precizat că pledoaria lui Morens a vizat decizia Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) de a anula un grant de cercetare privind coronavirusurile la lilieci, pe fondul acuzaţiilor că virusul COVID-19 ar fi provenit din laboratorul din Wuhan. Laboratorul din China primise o subfinanţare din partea companiei care obţinuse grantul iniţial.

Procurorii au declarat că Morens s-a angajat să ajute la restabilirea finanţării pentru proiectul privind coronavirusurile la lilieci şi la contracararea ipotezei conform căreia COVID-19 ar fi scăpat dintr-un laborator.

Anticipând că schimburile lor de mesaje ar putea fi solicitate în baza legii privind libertatea de informare (Freedom of Information Act), Morens şi alte persoane au convenit să comunice prin intermediul contului său personal de e-mail, în detrimentul celui oficial, au precizat procurorii.