VIDEO Dezvăluiri din dosarul identităților false. Cine este a 4 persoană? Directorul ASP: L-au făcut și pe el gospodar

Bancherul rus Gherman Gorbunțov este cea de-a patra persoană care a primit a doua identitate, emisă de cătrte Agenția Servicii Publice (ASP), fiind precedați de către Vlad Plahotniuc, Dorin Damir și Vaja Jhashi. Anunțul a fost făcut de către directorul ASP, Mircea Eșanu, în cadrul emisiunii televizate de la TV8 „Cutia Neagră”.

Eșanu a dezvăluit că, pentru Gorbunțov s-a solicitat o dublă identitate ca fiind „agent sub acoperire”.

„Eu pot să vă spun acum în principiu acum despre cine este vorba. E vorba de Gorbunțov. Detaliile despre cum a obținut Gorbunțov această dublă identitate este mai puțin important acum. Cert este faptul că actul fals i-a fost perfectat ca persoană sub acoperire. Ceea ce el nu este. L-au făcut și pe ăsta gospodar – agent sub acoperire. Dacă o să vedeți la Procuratură o să găsiți informații că el chipurile a fost martor sub protecție”, a dezvăluit Eșanu.

Totodată, directorul ASP a spus care sunt cele două metode cum se creează dubla identitate sau cea falsă și anume când este un agent sub acoperire sau protecția martorului.

„În cazul lui Gorbunțov, lui i s-a perfectat dubla identitate ca fiind agent sub acoperire. Solicitarea de a i se perfecta această dublă identitate nu a venit de la SIS ci de la Ministerul Afacerilor Interne. Acest lucru s-a întâmplat în 2019, când ministru de Interne era domnul Alexandru Jizdan, iar șef la Inspectoratul General al Poliției Alexandru Pînzari”, a mai mărturisit directorul ASP.

Mircea Eșanu a menționat că, motivația de a solicita dubla identitate pentru Gherman Gorbunțov trebuie să fie făcută de către MAI, deoarece dosarul se află la ei. Totodată, Eșanu afirmă că „nu vede nici mișcare pe acest caz”, comparativ cu cazul lui Damir.

„În cazul lui Gorbunțov eu văd o pauză completă. Eu vă asigur că, instituțiile care au generat identitățile false cunosc despre acest caz. ASP în această cauză este un executor tehnic. Sunt trei instituții ale statului care pot solicita dubla identitate pentru anumite persoane: SIS. CNA și MAI, sub supravegherea Procuraturii Generale, ca să nu abuzeze de acest privilegiu. Procuratura cunoaște foarte bine acest caz”, a spus Eșanu.

Directorul ASP a dezvăluit și numele care l-a luat Gorbunțov după ce i s-a acordat a doua identitate, cea falsă – Chirov Ivan.

De asemenea, Eșanu a anunțat că ASP a retras toate actele false ale celor patru persoane care au primit în 2019 aceste duble identități, iar la Agenție a rămas doar „o scrisoare de confirmare că SIS a solicitat acest lucru”.

„Probe la noi nu au rămas. Întrebați SIS-ul. La ei trebuie să fie toate documentele, pentru că probele au fost retrase la solicitarea SIS pe vremea lui Plahotniuc. Colegii de la SIS au rămas stupefiați să afle că nici la ei nu se găsesc probele de solicitare a acordării a acestor duble identități. Ba mai mult, Ei nici nu au încheiat procedura de lichidare a acestor probe”, afirmat Eșanu.

În final directorul ASP a declarat că toate numele false acordate celor patru persoane nu mai există, deoarece au fost retrase actele, însă dacă s-ar dori tragerea la răspundere, „aceștia au lăsat urme în Registrul de Stat al Alegătorilor”.

Amintim că, cel de-al doilea nume fals primit cu acte în regulă de către Vlad Plahotniuc a fost Novak Vladislav, al lui Vaja Jhashi – Reznic Alexandr, iar de către Dorin Damir numele de Busuioc Dumitru.

#Gherman Gorbuntov #Mircea Esanu #dubla identitate #ASP

Peste 150 de pompieri și salvatori voluntari din Republica Moldova s-au reunit la cea de-a patra ediție a Festivalului Pompierilor Voluntari în satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi. Evenimentul a fost dedicat eroilor care își riscă viața pentru siguranța comunităților – o zi plină de emoții și energie, cu activități educative, competiții spectaculoase, expoziție de tehnică de intervenție, târguri cu produse locale, distracție pentru copii și multă voie bună.

În cadrul festivalului, echipele de pompieri voluntari și-au demonstrat viteza și spiritul de echipă în două probe captivante: „Desfășurarea de luptă de la autospeciala pentru intervenție”, care le-a testat coordonarea, și „Pista cu obstacole”, o probă individuală de forță și rezistență.

„Voluntariatul înseamnă inițiativă, spirit de echipă și dorința sinceră de a contribui la binele comun. Aceste activități îi formează pe tineri, îi învață să acționeze cu hotărâre și să aibă încredere în propriile forțe”, a punctat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Ambasadoarea Uniunii Europene, Iwona Piórko, a evidențiat importanța implicării comunitare și a cooperării europene în gestionarea situațiilor de urgență.

„Când se produce un dezastru, fiecare minut contează – și adesea pompierii voluntari sunt cei care ajung primii la fața locului. Ei sunt vecini care își ajută vecinii, cetățeni care își protejează comunitățile, oameni care se solidarizează atunci când este cel mai important. Prin acest proiect, UE investește în siguranța cetățenilor moldoveni și în consolidarea capacităților locale de intervenție în situații de urgență”, a subliniat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.

Vizitatorii au descoperit standuri cu produse locale și obiecte de artizanat, iar copiii s-au bucurat de o zonă dedicată cu activități educative, ateliere de decupat mașinuțe de pompieri din carton, expoziție de tehnică și echipamente de intervenție, joc de realitate virtuală și un program artistic cu multă muzică și voie bună.

În prezent, în Republica Moldova activează circa 25 de posturi de pompieri și salvatori voluntari, cu peste 300 de voluntari implicați activ. Pentru a atinge un timp mediu de intervenție similar cu cel din statele Uniunii Europene – sub 15 minute – este necesară extinderea rețelei la cel puțin 114 posturi active în zonele rurale.

Proiectul „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova, prevede construcția a zece posturi noi de pompieri și salvatori voluntari, renovarea altor zece, precum și dotarea a 35 de unități cu echipamente moderne. Valoarea totală a investițiilor se ridică la 44 milioane de lei, fonduri oferite de Uniunea Europeană.