Cu toții iubim un KitKat din când în când, dar se pare că nu mulți dintre noi sunt conștienți de procesul de fabricare a ciocolatei emblematice din interiorul deliciosului înveliș de ciocolată. Tableta de ciocolată Nestlé a fost introdusă pentru prima dată în 1935 și milioane dintre noi au gustat cel puțin odată batonașele.

Dar știai că Nestlé produce faimoasele KitKat? Mulți oameni nu știu și au rămas șocați după ce au descoperit adevărul datorită unui nou videoclip devenit viral pe internet, relatează Daily Star.

Popularul YouTuber Zack D. Films a postat săptămâna trecută un videoclip despre KitKat, intitulat „The Inside Of Kit Kat Are Not What You Think”, în care le-a spus telespectatorilor că napolitana din interiorul ciocolatei este de fapt făcută din alte KitKat-uri aruncate care au fost rupte în timpul procesului de fabricație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În loc să arunce batoanele inutilizabile, compania le zdrobește și le folosește pentru a face mai multe napolitane – contribuind astfel la reducerea producției de deșeuri a Nestlé.

El a explicat: „Ei (Nestlé) pretind că este doar o napolitană crocantă. Dar ceea ce au folosit de fapt pentru a o face ar putea să vă surprindă. Unele KitKat-uri se rup în timp ce sunt fabricate și, în loc să le arunce, compania le zdrobește și le adaugă zahăr. Asta este ceea ce se află în interiorul batoanelor KitKat – este literalmente KitKat zdrobit.”

Vestea că Nestlé folosește batoane KitKat reciclate pentru a face noi batoane a fost descoperită pentru prima dată în 2015, când compania însăși a confirmat procesul în cadrul documentarului BBC, Inside the Factory.

În cadrul emisiunii, Gregg Wallace a explorat fabrica Nestlé din York, iar angajata Julie Walker a explicat cum se fac napolitanele, în timp ce camerele de filmat o arătau cum scoate batoanele deteriorate de pe banda transportoare și le aruncă într-o găleată albastră.

Când Gregg a întrebat ce se întâmplă cu batoanele pe care le colectează, Julie a spus: „Toate ajung la reprelucrare, unde sunt folosite pentru umpluturile pentru napolitane. Le eliminăm pe cele care nu sunt de un standard bun”.

#ciocolata #consumatori #KitKat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.