Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

VIDEO Diplomat american: „Moldova merge în direcția corectă, chiar dacă mai apar piedici”

22 Sept. 2025, 10:09
 // Categoria: Homepage // Autor:  Realitatea.md
22 Sept. 2025, 10:09 // Homepage //  Realitatea.md

John Herbst, Director Senior al Eurasia Center din cadrul Atlantic Council, aflat în vizită la Universitatea de Stat din Moldova (USM), a discutat cu echipa NordNews despre alegerile parlamentare, riscuri și interferențele rusești.

Alegerile parlamentare care urmează sunt „foarte importante” pentru parcursul european al Republicii Moldova, spune diplomatul american, fost ambasador al SUA în Ucraina. În interviu, el avertizează asupra ingerințelor Rusiei — finanțări politice, propagandă și mită —, critică „reacțiile slabe” ale NATO la provocările Kremlinului și propune o doctrină comună de apărare aeriană care să permită angajarea țintelor rusești de la circa 150 km de granițele Alianței. Cu toate acestea, Herbst se declară „moderat optimist” privind direcția europeană a Moldovei.

Jurnalista: Astăzi v-ați întâlnit cu studenții de la Facultatea de Științe Politice a Universității de Stat din Moldova. Ați discutat despre alegeri. În discuție ați menționat și Georgia – care a primit statut de țară candidată la UE, dar a ales recent un guvern pro-rus. Mulți spun că și Moldova se află acum la aceeași răscruce. Sunteți de acord că aceste alegeri sunt cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova?

 „Da, sunt alegeri foarte importante. Aveți un guvern interesat de reforme, care vrea să adere la UE și care înțelege că Moldova va fi o țară liberă, democratică și prosperă dacă reușește să intre în UE. Aveți și partide de opoziție care, poate nu toate, dar multe sunt finanțate de Rusia și nu sunt interesate ca Moldova să ajungă în UE. Unele dintre ele înțeleg însă că subiectul este popular în Moldova. Ele spun public că sunt pro-UE, dar nu au de gând să promoveze politici care să ducă la aderare. Dacă aceste partide ar câștiga parlamentarele (posibil, dar după părerea mea cu șanse sub 50%), ar bloca reformele și parcursul european. Atunci, președinta Sandu și partidul ei ar trebui să explice oamenilor că respectivele partide nu sunt sincere, ceea ce ar putea aduce rezultate mai bune la următoarele alegeri”, a declarat John Herbst.

Jurnalista: Din experiența dvs. de ambasador al SUA în Ucraina, în timpul „Revoluției Portocalii” din 2004, când Rusia a intervenit pentru a-și păstra influența: cât de mare e riscul pentru Moldova astăzi?

„Riscul este serios. Moldova e o țară mică, iar Rusia pompează sume foarte mari, raportat la dimensiunea țării, pentru a crește șansele partidelor pe care le preferă. Banii merg în campanii, propagandă și chiar mită pentru a orienta votul. Aceste eforturi există și au efect. Întrebarea e dacă vor fi decisive. La prezidențialele de anul trecut nu au fost. Vor conta, dar dacă vor decide rezultatul — rămâne de văzut. Eu sunt totuși moderat optimist: aș spune că șansele unui deznodământ bun sunt peste 50%”, a mai adăugat directorul Senior al Eurasia Center din cadrul Atlantic Council

Jurnalista: Unii experți numesc aceste alegeri „următorul câmp de bătălie” al Moscovei în Moldova. Ce forme de ingerință sau presiune ar trebui să așteptăm și cât de pregătită e Republica Moldova pentru a se confrunta cu ele?

 „Noi vedem deja: finanțarea partidelor de opoziție și un aparat de propagandă foarte extins, de exemplu, televiziuni (știm cu toții de RT), presă scrisă, rețele sociale. Se împing narațiuni false menite să submineze guvernul Sandu și PAS. Partea bună e că, din ce știm, Moscova nu poate interveni în numărarea efectivă a voturilor. Asta înseamnă că, deși șansele lor de reușită sunt reale, nu sunt decisive”, a spus el.

Jurnalista: Mulți spun că, dacă Rusia câștigă în Ucraina, amenințarea militară la adresa Moldovei va deveni „reală”. În același timp, vedem drone rusești survolând spațiul aerian NATO (Polonia, România), iar reacțiile UE sunt mai doar declarații și sancțiuni. La ce ar trebui să ne așteptăm pe viitor?

„E adevărat: de la marea invazie încoace (au trecut peste trei ani și jumătate), țările NATO, inclusiv SUA, au reacționat slab la provocările Kremlinului: vîn aer, pe mare și pe uscat. Am avut cabluri submarine tăiate în Marea Baltică, explozii la Rheinmetall în Germania, atacuri cibernetice majore la care administrația Biden nu a răspuns în primăvara lui 2021 și multiple încălcări ale spațiului aerian al NATO. Prima a fost la o lună de la invazie, când o dronă a căzut în Croația, iar NATO, din lașitate, nu a spus nimic. Provocările au continuat și au crescut. Nici atunci când s-a negat că cele 50 de drone trimise în Polonia au fost intenționate nu s-a arătat fermitate.

Totuși, există și vești mai bune. Polonia și alte state NATO au doborât 9 din cele 50 de drone, un procent mic, dar nu zero. Mai important: Polonia a înțeles că Ucraina are cea mai mare experiență în contracararea atacurilor aeriene ruse și i-a cerut ajutorul. Vedem, așadar, și invers: Ucraina ajută NATO. După încălcarea spațiului aerian polonez, în NATO există discuții pentru măsuri care să coste Rusia mai mult. Slăbiciunea rămâne însă lipsa unor decizii care să doară cu adevărat la Moscova.

O idee foarte bună, propusă de fostul ambasador SUA la NATO, Kurt Volker, este ca NATO să lucreze cu Ucraina la un sistem integrat de apărare aeriană și să stabilească drept doctrină că orice aeronavă rusă care se apropie de granițele NATO, chiar și de la 150 km, poate fi angajată. Asta ar însemna doborârea rachetelor și dronelor rusești deasupra vestului Ucrainei — un cost real pentru Putin, care l-ar putea tempera. Din păcate, de la atacul cibernetic asupra Estoniei (vara lui 2007) și invazia Georgiei (2008), Putin a mizat pe un leadership occidental slab. Situația s-a mai îmbunătățit, dar încă nu e suficientă pentru a gestiona pericolul rusesc. Cu un președinte american de talia lui Ronald Reagan sau George H. W. Bush, contracararea revizionismului rusesc ar fi relativ simplă: suntem mult mai puternici și, fără a pierde vieți americane, am putea face războiul extrem de costisitor pentru Putin. Dar un astfel de nivel de leadership nu l-am mai văzut din 1993 încoace”, a menționat Herbst.

Jurnalista: Din păcate nu avem foarte mult timp. Ce mesaj ați adresa moldovenilor înainte de alegeri?

„Moldova merge în direcția corectă, chiar dacă mai apar piedici. Ați ales o președintă care înțelege că viitorul țării e alături de lumea democratică — nu doar pentru libertate, ci și pentru prosperitate. Lumea democratică este cea mai prosperă pentru că permite oamenilor să valorifice propriul talent și propria muncă. De ce are Rusia, cu imense resurse naturale, un PIB pe cap de locuitor atât de mic? Din cauza unui stat corupt, care nu lasă oamenii să prospere prin merit. Acolo, succesul vine din acces la putere și din folosirea constrângerii pentru a stoarce resursele sectorului antreprenorial. N-aveți nevoie de un asemenea viitor, ați trăit destul cu el în cei 30 de ani de independență. Vreți să progresați precum Polonia, România, Cehia, după aderarea la NATO și UE. Asta vă doriți și asta vă recomand: continuați cursul pe care ați pornit și înțelegeți jocul țării care vrea să vă tragă înapoi într-un sistem primitiv, ce nu-i lasă pe oameni să înflorească”, a spus el.

Jurnalista: Poate Moldova să devină stat membru al UE până în 2030?

Inșallah (n.r. Să dea Domnul!). Chiar și 2033 n-ar fi rău, dar sperăm la 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!