VIDEO Directorul CNA insistă pe mesajul din Parlament care s-a lăsat cu scandal: „Este important să revenim la o masă”

Directorul general al Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, insistă pe mesajul din plen, în urma căruia s-a iscat un scandal cu șefia Procuraturii Generale și, în special, cu cea a Procuraturii Anticorupție (PA). „Mesajul transmis nu a fost unul de presiune sau de intenții de a stopa orice conlucrare. Dimpotrivă, mesajul a fost de a reveni la o activitate eficientă în care să obținem rezultate. Doar atunci când echipa lucrează în comun, se obțin rezultate”, a subliniat el la emisiunea „Punctul pe AZi”, ediția de marți, 6 iunie curent.

VIDEO Primele rezultate ale reformei anticorupție? Șeful CNA: Relațiile cu PA și Procuratura Generală sunt neclare

Ofițerii și procurorii nu se au la inimă. Nu e film! Se întâmplă la Anticorupție. Buba ar consta în restructurare!

„Mesajul de bază a fost că avem nevoie de conlucrare și este important să revenim la o masă la care să discutăm investigațiile pe care le acumulează CNA și cum pot fi valorificate de către colegii procurori. Hotelul Național. Acolo ar fi o problemă? De ce nu vor să deschidă dosare? Hotelul Național este o cauză mai veche, au fost mai multe episoade examinate. La acea etapă nu s-a înaintat o propunere de a porni cauza penală, însă pe parcursul investigațiilor, am stabilit informații noi și le-am oferit procurorilor. Diferențele de opinii țineau de acest aspect. Istoricul cazului implică foarte multe, nu voi intra în detalii. Cred că acest subiect a pornit înainte de 2006. Sunt și unele contestări de a porni cauza penală care se află în judecată, urmând să se expună instanța sesizată. Dar subiectul cu adevărat trebuie tratat în complexitatea sa și cu informații și probe pe care le avem la dispoziție”, a declarat Iulian Rusu.

El a reiterat că este vorba de „diferența de tratament a informațiilor și a probelor suplimentare”.

„Nu cred că am exercitat presiuni. Consider că putem să remediem situația. Să revenim la masa de discuții, să avem o analiză la rece. Nu vorbim doar de acest caz, dar de toate situațiile”.

Cât despre șefa PA, Veronica Dragalin, potrivit lui Iulian Rusu, relația între ei este „lucrativă”.

„Sunt sigur că putem să găsim soluții pentru această tratare diferită a anumitor probe sau informații din perspectiva legii procesual penale”, a declarat din nou el.

#Iulian Rusu #Procuratura Anticoruptie.#CNA

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.