Nicu Covaci, liderul legendarei trupe Phoenix, s-a stins din viață vineri seara, 2 august 2024, la vârsta de 77 de ani. Acum câteva zile veștile despre starea sănătății sale erau îngrijorătoare. Colegii din trupă anunțau că tratamentul postoperatoriu nu s-a putut finaliza din cauza complicațiilor intervenite. La cei 76 de ani ai săi, Nicu Covaci a ajuns la Spitalul Judeţean Timişoara în 22 martie, unde a fost supus operaţiei pe creier.

Problemele de sănătate ale lui Nicu Covaci au apărut la începutul lunii martie, atunci când liderul Phoenix a început să simtă că îi amorţeşte faţa. Apoi a început să aibă probleme de vedere, iar atunci a hotărât să îşi facă un RMN, iar rezultatele indicau o tumoră pe creier.

Diagnosticul pus de specialiştii de la Secţia de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean Timişoara, conduşi de medicul Horia Pleş, a fost ”proces expansiv intracranian”. Apoi, printr-o intervenţie care a durat aproximativ 6 ore, a fost extirpată chirurgical o tumoră de pe creier, iar mostre din formaţiune au fost trimise la laborator.

Nicu Covaci a fost unul dintre cei mai mari și mai influenți muzicieni din istoria rock-ului românesc. Informația a fost confirmată și pe pagina oficială de Facebook a lui Nicu Covaci, care în ultimele luni a fost utilizată de membrii trupei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nicu (prenume real Nicolae – n.r.) Covaci, fondatorul trupei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara. Compozitor, chitarist, pictor şi grafician, Nicu Covaci a studiat din copilărie pianul, acordeonul, dar şi limbile străine. Apoi a învăţat să cânte la muzicuţă şi a luat lecţii de chitară. A studiat la Liceul de Arte Plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara.

#deces #Nicu Covaci #rocker roman

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet