Cererea de demisie a procuroarei Victoria Furtună nu a fost semnată încă. Dezvăluirea a fost făcută de către șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, în studioul RLIVE TV.

Dragalin susține că nu a discutat cu Furtună despre motivul plecării și nu știe ce ar fi făcut-o să își depună demisia, a precizat șefa PA în cadrul emisiunii „Rezoomat” cu Ileana Pârgaru. În același timp, ea a precizat că procuroarei Furtună i-a expirat termenul de acces la secretul de stat în vara anului 2022, apoi nu a mai fost reînnoit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„A depus o cerere de demisie, care încă nu a fost acceptată. Încă este procuror la Procuratura Anticorupție. Am cunoscut-o de cânt sunt șef al acestei instituții. Am dat ieri ca instituție un comunicat despre acțiunile care au avut loc. Fiecare procuror decide când să își dea demisia. Un dosar penal urmează să clarifice anumite lucruri”, a spus

Victoria Furtună a publicat pe 11 martie un video în care a spus că și-a dat demisia din cauză că procurorul general interimar Ion Munteanu i-a retras dreptul de acces la secretul de stat în baza unui aviz negativ al SIS. Conform ei, aceste acțiuni ar avea legătură cu faptul că, în timpul investigațiilor sale, ar fi reușit să descopere că instituțiile statului „au fabricat dosare împotriva judecătorilor neloiali”, inclusiv cazul „Paniș”.

Pe 12 martie 2024, procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale, au întreprins acțiuni de urmărire penală în sediul Procuraturii Anticorupție.

Victoria Furtună a confirmat indirect că Veronica Dragalin și-a amenințat subalternii: A crezut că suntem niște papuași

#demisie #dosar penal #procururatura anticorupție #Veronica Dragalin #Victoria Furtuna

Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în Rusia, nu a reușit să se claseze pe primul loc în cel puțin 40 de țări în care cetățenii ruși au votat la alegerile pentru Duma de Stat, potrivit unei analize a publicației independente „Viorstka„, realizată pe baza datelor Comisiei Electorale Centrale a Rusiei.

În 39 dintre aceste țări, pe primul loc s-a situat partidul „Oameni Noi”. Singura excepție a fost România, unde primul loc a fost ocupat de Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF), cu 30 din cele 99 de voturi exprimate.

Printre țările în care „Rusia Unită” a fost devansată se numără mai multe destinații populare pentru ruși după invazia Ucrainei: Armenia, Kazahstan, Muntenegru, Portugalia, Spania, Serbia, Thailanda, dar și Ungaria, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Japonia și China, unde a câștigat „Oameni Noi”, cu circa 33% din voturi.

„Rusia Unită” s-a clasat pe primul loc în India, Belarus și Coreea de Nord, dar cu mai puțin de 50% din voturi, față de aproape 58% obținut pe teritoriul Rusiei. Partidul a câștigat și în Estonia, Elveția, Norvegia, SUA (circa 34%), Australia și Noua Zeelandă, iar în Republica Centrafricană ar fi obținut circa 79%.

În Filipine și Malaysia, cele două partide au obținut scoruri egale.

Comisia Electorală Centrală a Rusiei nu publicase, până în dimineața zilei de 22 septembrie, rezultatele complete pentru Republica Moldova, Italia și Osetia de Sud, printre alte teritorii.

Pentru scrutin au fost organizate peste 300 de secții de votare în 152 de țări, iar până pe 20 septembrie votaseră peste 212.000 de cetățeni ruși aflați în afara Rusiei.