Piața muncii urmează să fie liberalizată pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Georgia, Ucraina și țările din Balcani! Anunțul a fost făcut de vicepremierul Dumitru Alaiba în timpul emisiunii Rezoomat de la RliveTV. Potrivit ministrului, inițiativa are menirea de a soluționa problema lipsei forței de muncă cu care se confruntă toate sectoarele economiei naționale.

Ministrul Dumitru Alaiba spune că primul „val” al liberalizării pieței muncii a vizat cetățenii celor 27 de state membre UE. Potrivit legii, acum cetățenii europeni pot să se angajeze în câmpul muncii în Republica Moldova fără a fi obligați să dețină un permis de muncă valid. Vicepremierul Dumitru Alaiba spune că astfel statul încurajează venirea în Republica Moldova a forței de muncă înalt calificată.

„Ceea ce facem noi este să deschidem Republica Moldova nu doar pentru forță de muncă necalificată, ci și pentru talente. Pentru manageri competenți. Asta e foarte important. Atunci când un investitor își deschide aici o companie și are nevoie de un manager pe care vrea să-l aducă din România, Germania sau Italia, călătoria lor nu trebuie să înceapă cu aplicarea pentru un permis de muncă”, a spus Dumitru Alaiba în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru a asigura sectoarele economiei muncitori urmează să fie simplificată procedura de angajare în câmpul muncii și pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Georgia, Ucraina și statele din Balcani.

„După ce am eliminat permisele de muncă pentru cetățeni ai Uniunii Europene, acum pe rol se află următorul val de deschidere. Ceea ce înseamnă că pregătim liberalizarea pieței muncii pentru cetățeni din Balcani, Ucraina, Georgia, Armenia și Turcia. De la Nord la Sud, de la mic la mare, toți spun că nu au forță de muncă, iar ca să avem un PIB în creștere, avem nevoie de mai mulți oameni care să lucreze pentru companii moldovenești, fie de aici sau de la distanță, dar să lucreze pentru companiile moldovenești ca să producă valoare pentru companiile noastre”, a mai spus ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cetățeni ai Uniunii Europene #Dumitru Alaiba #Piata muncii

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.