Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a înaintat o sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii, în care a cerut permisiunea membrilor CSM pentru a efectua unele percheziții în privința unui judecător de la Judecătoria Chișinău, fără a preciza despre ce magistrat este vorba.

Anunțul a fost făcut de președintele interimar, Dorel Musteață. După deliberări, Musteață a anunțat decizia membrilor CSM.

„Plenul CSM a admis acordul pentru procurorul general interimar, Dumitru Robu pentru efectuarea măsurilor speciale de investigație asupra unui judecător de la Judecătoria Chișinău”, a spus Musteață.

Precizăm că sesizarea a fost examinată de CSM cu ușile închise. Reprezentanții PG au refuzat să ofere mai multe detalii pe marginea acestui caz.

Între timp, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă scriu că magistrata vizată este Tatiana Avasiloaie, suspectată de îmbogățire ilicită.

Sursa citată mai scrie că Autoritatea Națională de Integritate a stabilit o diferență substanțială de peste un milion de lei între averea și veniturile judecătoarei Tatiana Avasiloaie, magistrată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, manifestată prin deținerea penthouse-ului situat în centrul capitalei.

Investigația ANI a fost inițiată după o anchetă a ZdG, publicată în luna februarie 2020: Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, ZILNIC, „verifică să fie în regulă apa și căldura”. ZdG a scris în luna februarie 2020 că magistrata poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei.

Conform informațiilor de pe site-ul magistrat.md, Tatiana Avasiloaie este judecătoare din anul 2012, când a fost numită în funcție la Judecătoria Căușeni pe un termen de cinci ani.

La scurt timp, în decembrie 2014, a fost transferată temporar, pe un termen de șase luni, la Judecătoria Botanica din Chișinău. În iunie 2015, ea a fost numită, prin transfer, în funcția de judecătoare la Judecătoria Botanica. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Până a accede în funcția de magistrată, Avasiloaie a fost juristă în cadrul Direcției Generale de Documentare a Populației, iar între anii 2004 și 2012 a fost consultantă principală în secția grefă și de contencios administrativ și referentă în cadrul Curții Supreme de Justiție.

#Chisinau #judecator #Percheziții #Robu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.