„Nu va fi construită gunoiște pe teritoriul municipiului Chișinău atâta timp cât eu sunt primar”. În așa mod sună declarația edilului Capitalei, Ion Ceban, după ce marți, ministrului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, spunea că terenul de la Stăuceni era examinat pentru construcția unui centru de gestionare a deșeurilor.

„Eu am văzut declarațiile ministrei Mediului. Mai mare bâlbâială nu am perceput în viața mea. Au zis în prima zi că examinează în continuare Stăuceniul ca zonă de bază pentru acest depozit, care ei îl numesc ulterior centru de reciclare gunoiului. Mai mult de atît am văzut o aberație că discută cu Primăria municipiului Chișinău. Cu cine discută? Cu mine nu discută pentru că le-am trimis scrisori de nenumărate ori și le-am zis că nu va fi construită gunoiște pe teritoriul municipiului Chișinău atâta timp cât eu sunt primar. După masă a zis că a fost informată doamna ministră despre despre faptul că a fost exclus. Eu credeam că problema s-a rezolvat în februarie. Și putem demonstra cronologic că sunt niște mincinoși. Ceea ce cred eu este că trebuie să existe garanție publică pentru tot municipiul Chișinău. Nu că a fost informată ministra. Dumneaei a spus adevărul în prima jumătate a zilei, după care a fost scandal mare cu inclusiv demisia din funcție a ministrei Mediului pentru faptul că a spus adevărul”, a declarat Ceban.

În dimineața zilei de marți, 5 septembrie, ministrul Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a declarat că experții încearcă să identifice alternative pentru construcția Centrului pentru gestionarea deșeurilor, însă nu exclud faptul că, în cele din urmă, depozitul va fi amenajat totuși la Stăuceni.

„Va fi selectat terenul care este cel mai favorabil/oportun din punct de vedere al sustenabilității proiectului deșeuri solide Moldova și a sistemului integrat de gestionare a deșeurilor”, au menționat responsabilii de la minister pentru Realitatea.md.

Ulterior, Ministerul Mediului s-a răzgândit. Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției anunță că terenul de la Stăuceni, examinat pentru construcția unui centru de gestionare a deșeurilor în mun. Chișinău, a fost exclus din lista locațiilor analizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În februarie 2023 s-a iscat un adevărat scandal, după ce deputații PAS au înregistrat în Parlament și au inclus pe ordinea de zi a unei ședințe plenare un proiect ce prevede construcția unui Centru de gestionare a deșeurilor în imediata apropiere de localitatea Stăuceni. După ce primarul Capitalei, Ion Ceban, a tras un semnal de alarmă, documentul a fost retras de pe agenda Legislativului.

VIDEO Proiectul „gunoiștii de la Stăuceni”, scos de pe ordinea de zi a Parlamentului. Coșeru: Solicit retragerea

#centru de gestionare #Stauceni #primarul Capitalei #deseuri #Ion Ceban

Ouăle roșii sunt simbolul meselor de Paște și, de cele mai multe ori, ajung să fie consumate în combinație cu alte preparate tradiționale, precum friptura de miel, pasca sau cozonacul. Tocmai acest context alimentar poate crea probleme, nu neapărat ouăle în sine.

Deși sunt sănătoase și nutritive, ouăle pot deveni dificil de digerat atunci când sunt consumate în exces sau alături de alimente bogate în grăsimi și zahăr.

Ce beneficii au ouăle și cât este sigur să consumi

Ouăle sunt considerate un aliment complet, datorită valorii lor nutriționale ridicate. Conțin proteine de calitate, vitamine importante precum A, D și B12, dar și colină, esențială pentru funcționarea creierului și a ficatului.

Un ou are, în medie, între 70 și 80 de calorii, ceea ce îl face potrivit pentru o dietă echilibrată. Totuși, în perioada sărbătorilor, aportul total de ouă crește fără să îți dai seama, deoarece acestea se regăsesc și în alte preparate.

Pentru o persoană sănătoasă, consumul de 1–2 ouă pe zi este considerat sigur. Ocazional, se pot consuma și 3 ouă, însă depășirea acestei cantități, mai ales în combinație cu alte alimente grele, poate duce la disconfort digestiv.

Problema nu este neapărat oul, ci asocierea lui cu alte alimente bogate în grăsimi. Dacă adaugi 4–5 ouă într-o zi în care consumi și carne grasă, dulciuri sau alcool, aportul caloric și de grăsimi crește semnificativ.

Din punct de vedere nutrițional, 4 ouă aduc aproximativ 300 de calorii, dar și un aport important de grăsimi și proteine. În combinație cu mesele tradiționale, acestea pot duce la senzația de greutate, balonare sau somnolență.

În plus, gălbenușul conține colesterol, iar în cantități mari poate contribui temporar la creșterea nivelului de lipide din sânge, mai ales în contextul unui exces alimentar.

Cât timp pot fi păstrate ouăle fierte

După masa de Paște, apare întrebarea firească: cât timp pot fi păstrate ouăle rămase?

Ouăle fierte în coajă rezistă cel mai bine dacă sunt depozitate în frigider, într-un recipient închis. Acestea pot fi consumate în siguranță până la 7 zile.

În schimb, ouăle decojite se alterează mai repede și ar trebui consumate în maximum 2–3 zile. Cele care au coaja crăpată trebuie consumate și mai rapid, deoarece bacteriile pot pătrunde mai ușor.

Este recomandat să păstrezi ouăle în coajă până în momentul consumului, deoarece aceasta acționează ca o barieră naturală de protecție.

Sfaturi importante pentru siguranță

Ouăle nu ar trebui lăsate la temperatura camerei mai mult de câteva ore. După masă, este bine să le pui imediat la frigider.

În ceea ce privește vopseaua, dacă este alimentară, nu prezintă riscuri pentru sănătate. Totuși, trebuie evitate ouăle crăpate în timpul vopsirii, deoarece colorantul poate pătrunde în interior.

O alternativă sigură este folosirea metodelor naturale, precum vopsirea cu coji de ceapă.

Ouăle de Paște sunt sănătoase și pot fi consumate fără probleme, dacă respecți câteva reguli simple. Echilibrul este cheia: nu cantitatea în sine creează probleme, ci combinațiile alimentare și excesul.