Oamenii legii anunță despre rezultatele perchezițiilor de amploare efectuate marți, 24 noiembrie, de către procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în comun cu ofițerii din cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI) al Poliției Naționale. S-a reușit destructurarea unei scheme de escrocherie pusă la cale de un grup criminal organizat, majoritatea membrilor aflându-se în pușcăriile din Moldova.

Potrivit IGP, în total, au fost efectuate 60 de percheziții în 43 de localități din 14 raioane din țară, dar și în 5 penitenciare. În percheziții au fost implicați circa 400 de polițiști.

„Perchezițiile demarate, inclusiv în câteva penitenciare, au vizat o schemă de escrocherie ce implică domeniul pretinselor vânzări de automobile importate din Europa. Prejudiciul total constituie circa 2.000.000 de lei. Au fost conexate 20 de dosare penale… Bănuiții creau conturi pe rețelele de socializare, preluau imagini cu automobile și plasau anunțuri de vânzare, ei având calitate de intermediar. Aceștia luau bani în avans, până la 3 000 de euro, iar unii păgubași ofereau chiar și 9 000 de euro. După ce luau banii, aceștia ștergeau conturile și anunțurile de vânzare. Renunțau chiar și la numerele de telefoane. Investigațiile pe dosar continuă”, a declarat procurorul PCCOCS.

Totodată, oamenii legii anunță că au reușit, în urma perchezițiilor, să ridice cumulativ 635 000 de lei.

„Au fost reținute 24 de persoane din afara penitenciarelor, iar în schemă mai sunt implicați și 19 deținuți. Schema a fost documentată pe parcursul anului 2020. Persoanelor urmează să le fie înaintate învinuirile. Cât despre persoanele reținute din afara penitenciarelor, majoritatea nu sunt angajate în câmpul muncii, iar unele fiind anterior condamnate”, a precizat Lilian Carabeț.

Persoanele riscă pușcărie de la 8 la 15 ani.

Responsabilii de la Administrația Națională a Penitenciarelor au precizat că, în schemă, nu sunt implicați angajați ai ANP, însă a fost demarată o anchetă internă pentru a depista cum deținuții aveau telefoane mobile în celule.

#ANP #IGP #PCCOCS #penitenciare #Percheziții

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.