VIDEO „Ești tratat bine?”: În Moldova a fost lansată prima campanie de responsabilizare socială în sănătate

Crezi că ești tratat bine în instituțiile medicale din Moldova? Medicul tău îți explică detaliat diagnosticul, tratamentul sau efectele adverse? Ai încrederea și siguranța că dispui de servicii medicale de calitate? Dacă măcar unul dintre răspunsuri este „nu”, atunci trebuie să iei măsuri pentru a-ți proteja drepturile în sănătate, dar și a contribui la îmbunătățirea serviciilor medicale din țară. Ce trebuie să faci? Află în cadrul campaniei de informare „Ești tratat bine?”, lansată de Crucea Roșie din Elveția în parteneriat cu Asociația Obștească „CASMED” și Asociația Obștească „HOMECARE”.

Organizatorii au scopul de a familiariza pacienții cu conceptul de responsabilizare socială în sănătate, a-i îndemna să-și cunoască drepturile și responsabilitățile și a le oferi soluții utile pentru a fi tratați mai bine în instituțiile medicale.

Ce înseamnă #tratatbine?

Campania ajută publicul să înțeleagă conceptul de responsabilizare socială în sănătate – cum să se implice și ce acțiuni să întreprindă pentru a-și proteja drepturile în sănătate și a îmbunătăți serviciile din spital sau policlinică, dar și întregul sistem de sănătate. A fi #tratatbine înseamnă a avea parte de mai multă comunicare și cooperare cu medicii, a depune reclamații și a primi soluții pentru problemele semnalate.

Mai mult decât atât, responsabilizarea socială în sănătate oferă ocazia implicării pacienților în procesul de îmbunătățire și dezvoltare a serviciilor medicale, dar și informarea lor despre activitățile și bugetul la care au contribuit.

Când ești #tratatbine?

Luarea măsurilor preventive, accesul la informație, asigurarea confidențialității și manifestarea liberă a nemulțumirii sunt doar câteva dintre drepturile oricărui pacient. În cadrul campaniei, pacienții vor afla mai multe despre drepturile lor incluse în Carta Europeană a Drepturilor Pacientului, dar vor fi familiarizați și cu responsabilitățile.

Să se înregistreze pe lista unui medic de familie, să respecte recomandările medicului în perioada tratamentului, dar și să mențină un stil de viață sănătos se numără printre responsabilitățile pe care trebuie să le respecte pacienții pentru a se trata bine și a-și putea apăra drepturile în sănătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce să faci pentru a fi #tratatbine?

Pentru situațiile în care pacienții simt că nu sunt tratați bine pot accesa 4 mecanisme de responsabilizare socială în sănătate existente în Moldova: condica de sugestii și reclamații, prin intermediul căreia pacienții pot înregistra sugestii sau depune plângeri direct la instituția medicală; chestionarul de satisfacție, pe care pacienții îl pot solicita pentru a lăsa un feedback referitor la serviciile medicale; grupurile de pacienți, create pentru a identifica nevoile pacienților și a-i ajuta atunci când întâmpină o problemă și liniile fierbinți la care pacienții pot apela atunci când de la administrația instituției medicale nu au obținut niciun răspuns.

Conceptul de responsabilizare socială în sănătate va fi popularizat în cadrul campaniei printr-o platformă unică, creată în limbile română și rusă, un spot video social, o serie de campanii digitale despre drepturile și responsabilitățile pacienților, parteneriate cu mass-media etc.

Mai multe informații pot fi accesate pe site-ul www.tratatbine.md.

Campania de informare „Ești tratat bine?” este parte a proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială”, implementat de Crucea Roșie din Elveția în parteneriat cu Asociația Obștească „CASMED” și Asociația Obștească „HOMECARE”, cu susținerea financiară a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#responsabilizare #Crucea Roșie #campanie de informare #drepturi #sanatate

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”, scrie Newsmaker.md.

Ministra a făcut precizările pentru presă înainte de ședința Guvernului. Aceasta a fost întrebată de jurnaliști dacă printre sportivii opriți luni la frontieră se aflau și minori – un subiect intens exploatat de opoziție și de canalele afiliate acesteia, mai ales după ce au apărut video cu sportivi români care au declarat că au fost opriți la vamă fără explicații, deși aveau toate documentele în regulă.

Șefa MAI a precizat că e vorba despre două cazuri. Într-unul sunt vizate echipe de sportivi la categoria juniori, cărora într-un final li s-a permis intrarea. În alt caz, e vorba despre minori care nu au putut prezenta informații clare despre competițiile la care urmau să participe.

„Referitor la video-urile apărute în spațiul public, trebuie să delimităm două aspecte. Primul e despre echipele de sportivi la categoria juniori, care, de fapt, au fost admiși și ei au intrat în țară pentru că aveau un scop și o dovadă clar definită. Și avem o situație prin care copiii au fost folosiți. Este vorba de situația în care nu a fost confirmată dovada clară unde vin, cine este însoțitorul acestor copii și organizatorul evenimentelor la care vor participa. În acest sens nu li s-a permis intrarea în R. Moldova”, a declarat Daniella Misail-Nichitin presei.

În cursul zilei de ieri, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.

195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la campionatul de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus.