Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a vorbit miercuri, 8 martie curent, la Interviurile Digi24.ro despre situația din Republica Moldova, despre provocările orchestrate de Federația Ruse la Chișinău, precum și de aderarea acestei țări la Uniunea Europeană. „Partidele pro-ruse sunt mai active decât au fost, dar nu sunt mai puternice decât au fost”, a spus vicepreședintele PPE. „Aceste proteste adună câteva mii de oameni, ele nu reprezintă voința majorității oamenilor, deci nu e o acțiune de stradă credibilă, dar trebuie să fim atenți”.

Alexandru Rotaru, jurnalist Digi24.ro: Ați fost într-o vizită cu ceva timp în urmă la Chișinău, moment care a coincis cu un moment de destabilizare din partea partidelor pro-ruse de acolo. Declară ministrul de Externe de la Chișinău, domnul Nicu Popescu – 2030, anul în care Republica Moldova va fi parte a Uniunii Europene. Este un termen realist?

Siegfried Mureșan, vicepreședinte PPE: Am reușit să facem multe lucruri cu Republica Moldova și pentru Republica Moldova în ultimul an.

Republica Moldova a depus la începutul lunii martie a anului trecut cererea de aderare la UE, și în nici 4 luni am acordat Republicii Moldova statut de stat candidat pentru aderarea la UE.

Pentru alte țări care au aderat la Uniunea Europeană a durat ani de zile de la momentul la care au depus cererea, până la momentul la care s-a acordat statutul de stat candidat, inclusiv pentru noi, România, a durat ani de zile.

Pentru Republica Moldova am făcut acest lucru în doar 4 luni de zile. Comisia Europeană a făcut Republicii Moldova 9 recomandări de reforme care să fie implementate pentru a putea trece la etapa următoare. Reforme în Justiție, reforma procuraturii, întărirea statului de drept, combaterea corupției, a spălării banilor. De îndată ce guvernul Republicii Moldova va finaliza implementarea acestor 9 reforme, discutăm despre etapa următoare.

Sunt încrezător că în acest an guvernul de la Chișinău va finaliza aceste 9 reforme și o spun foarte clar, și subliniez, Uniunea Europeană trebuie să înceapă anul acesta negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE.

Procesul va fi serios, ca atare, nimeni nu poate da o garanție cu privire la momentul aderării.

Alexandru Rotaru: Știm că urmăriți la nivelul Comisiei, și la nivelul Parlamentului European, stabilitatea politică a Republicii Moldova. S-a vorbit public de la Bruxelles despre un plan care viza o lovitură de stat la Chișinău. Plan făcut public și detaliat după aceea de Maia Sandu, inițial făcut public de Volodimir Zelenski. Vedem tensiuni din ce în ce mai puternice la Chișinău – partidele pro-ruse, mai active ca niciodată, cu oameni scoși în stradă, de foarte multe ori plătiți. De ce credeți că vrea Putin acum răsturnarea guvernului de la Chișinău, și care credeți că ar putea fi scenariul în următoarele luni?

Siegfried Mureșan: Partidele pro-ruse sunt mai active decât au fost, dar nu sunt mai puternice decât au fost.

Federația Rusă operează în R. Moldova prin oligarhi care sunt certați cu legea. În R. Moldova, justiția începe să funcționeze, ca atare presiunea pe cei care se fac responsabili de furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc, furt pentru care nu au trebuit să dea socoteală până acum. Presiunea pe ei trebuie să crească, de aceea, acum, sunt aceste proteste și încercări de destabilizare.

Vestea bună este că ele au eșuat și vor eșua și în perioada următoare, vă explic de ce.

În primul rând, este pentru prima dată de la obținerea independenței R. Moldova, când în parlamentul de la Chișinău, un singur partid pro-european are majoritatea absolută.

În trecut, erau mereu coaliții, alianțe din mai multe partide, adesea certate între ele, cu majorități netransparente, neclare.

Acum, pro-rușii, oligarhii cei certați cu legea nu pot să destabilizeze R. Moldova, fiindcă există în parlament o majoritate funcțională absolută – 63 de parlamentari din 101 sunt pro-europeni și susțin un guvern pro-european. Și această majoritate a partidului PAS, fondat de Maia Sandu, este de neclintit, chiar la schimbarea planificată a guvernului din urmă cu câteva săptămâni, toți parlamentarii – 62 din 62 prezenți, unul a fost absent, au votat în favoarea guvernului.

Ca atare, cred că cetățenii R. Moldova trebuie să știe că vor mai fi acțiuni de destabilizare, proteste, acțiuni de dezinformare, de intimidare, iar oamenii trebuie să fie alerți, să se informeze din surse credibile, corecte, să nu cadă pradă propagandei, știrilor false și să nu se lase manipulați de cei care vor să creeze deranj.

Cel de-al doilea lucru, ceea ce încearcă ei să facă – sunt protestele, și, după cum ați spus, oamenii sunt adesea plătiți la acele proteste, e un lucru documentat, dar nu pot schimba ordinea democratică a R. Moldova, n-au cum să ducă la căderea guvernului, să creeze presiune reală.

În plus, vedem că aceste proteste adună câteva mii de oameni, ele nu reprezintă voința majorității oamenilor, deci nu e o acțiune de stradă credibilă, care să îngrijoreze, dar trebuie să fim atenți, să fim alerți.

Alexandru Rotaru: Este pentru prima dată în istoria R. Moldova când se vorbește public despre planul unei lovituri de stat, plan pus la punct de către Kremlin. De aici întrebarea – de ce credeți că Putin vrea o răsturnare a guvernului de la Chișinău, și dacă este un pericol pentru securitatea regională, implicit a UE?

Siegfried Mureșan: Federației Ruse evident nu îi convine actualul guvern al R. Moldova, tocmai pentru că este un guvern care vrea modernizarea, reformarea țării, o republică apropiată de UE. În trecut, politicienii de la Chișinău voiau o republică slabă, o țineau pe loc, nu o întăreau, nu o reformau, ca atare era mai ușor de controlat de către Federația Rusă. Acum, R. Moldova, cu ajutorul UE și-a redus drastic dependența de gazul rusesc, aproape toate exporturile țării vin în România și în UE, nu mai merge nimic în Rusia sau în Belarus, ca atare, Republica Moldova devine puternică, independentă. O ajutăm, o conectăm mai bine la România și la UE, iar acest lucru nu este pe placul Rusei. De ce acționează Federați Rusă? Fiindcă în trecut avea la Chișinău politicieni pro-ruși pe care îi putea influența, iar acum nu mai este această situație.

Alexandru Rotaru: Se vorbește despre provocări în regiunea separatistă Transnistria, provocări care sunt cumva pregătite tot de Moscova, am văzut și o poziție extrem de interesantă a ministerului rus de externe, care transmitea că orice atac asupra Transnistriei va fi tratat ca un atac asupra teritoriului național al Rusiei, motiv pentru care vă întreb dacă în analizele de la Bruxelles se vorbește despre un pericol de securitate regională, și ce ar înseamna o destabilizare acolo?

Siegfried Mureșan: Oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului își doresc pace, liniște și stabilitate. Ca atare, partea bună este că dialogul între cele două parți ale Nistrului există, și nu a existat nicio escaladare a situației în ultimul an. Este un lucru bun. Nici indicii nu avem avem cu privire la riscul unei escaladări.

#Chisinau #partide pro-ruse #Siegfried Mureșan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.