Fondurile de pre-aderare vin în Republica Moldova în 2027, însă până atunci țara noastră va continua să primească sprijin de la Uniunea Europeană, oferă asigurări eurodeputatul român Siegfried Mureșan, în cadrul emisiunii „Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru, difuzat la RLIVE TV.

Conform lui Mureșan, Uniunea Europeană distribuie fondurile de pre-aderare o dată la șapte ani. Perioada este stabilită pentru că banii sunt destinați pentru proiecte mari, implementarea cărora durează mai mult de un an.

„Important este să vină cât mai multe fonduri europene în Republica Moldova, nu contează cum se numesc ele. (…) Fondurile care sunt acum, sunt aproximativ în aceleași domenii și sunt în creștere de la an la an. Mereu, când Republica Moldova a avut nevoie de mai multe fonduri, Uniunea Europeană a ajutat. A fost vorba despre fonduri pentru energie, asistență macrofinanciară. Vor veni atâtea fonduri câte sunt necesare, dacă e nevoie de mai mult, vor fi mai multe. Se vor numi fonduri de pre-aderare în 2027”, a declarat Mureșan.

Potrivit eurodeputatului, ultima dată fondurile de pre-aderare au fost distribuite pentru perioada 2021-2027, iar atunci Republica Moldova încă nu era țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană.

#eurodeputat #fonduri #Moldova #pre-aderare #Siegfried Mureșan

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.