Toate guvernările de până acum nu au dorit concurență pentru Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) și din această cauză au blocat deschiderea aerogării de la Bălți și Cahul. Declarația a fost făcută de președintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, în cadrul emisiunii „Rezoomat” la RLIVE TV, ediția de marți, 30 iulie curent.
„M-am întâlnit cu oameni de afaceri care vroiau să investească în Aeroportul de la Bălți. Ei spun că intenția lor a fost blocată în birourile comuniștilor, apoi ale lui Plahotniuc. Erau gata să investească peste 50 de milioane de euro la Bălți. Însă toți de la guvernare erau interesați să existe monopol la Aeroportul Internațional Chișinău. Mai ales după ce a devenit privat. De ce ar avea nevoie Șor de un concurent? Și nu contează la Bălți sau la Cahul. Aeroportul Internațional Chișinău are de întors multe credite. Să știți, la noi aeroporturile de rezervă figurează Odesa și București. Este normal ca astăzi, din cauza ceții la Chișinău, să nu poți ateriza la Cahul?”, se întreabă Renato Usatîi.
Președintele Partidului Nostru a adus drept exemplu și aeroportul din Iași, unde fluxul de pasageri în ultimii ani a crescut considerabil.
„De ce se dezvoltă aeroportul din Iași? Pentru că este vorba de management! Înțelegeți? Întrebați-i pe ai noștri de ce nu au venit cu inițiativa să deschidă o companie aeriană de stat pentru a putea echilibra tarifele celor privați? Eu consider că trebuie să avem și companie aeriană de stat cum. La fel trebuie să avem și farmacii de stat”, a mai spus Usatîi.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Amintim că în aprilie 2023, autoritățile au anunțat că Aeroportul Internațional Chișinău a revenit în gestiunea statului, după ce a fost luat în concesiune de Avia Invest.
Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.
Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie finală încă nu există.
